CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL
NAŢIONAL
PE ANII 2011-2014
Încheiat conform art. 10 şi
11 din Legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr.
CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale
ART.1. -
(1) Părtile contractante, reprezentate conform anexei 7, recunosc şi
accepta pe deplin ca sunt egale şi libere în negocierea Contractului Colectiv
de Muncă Unic la Nivel Naţional şi se obligă să respecte în totalitate
prevederile acestuia.
(2) Angajatorul recunoaşte
libera exercitare a dreptului sindical, conform convenţiilor internaţionale pe
care Romania le-a ratificat, Constituţiei Romaniei şi legislaţiei naţionale,
precum şi libertatea de opinie a fiecărui salariat.
ART.2. - (1) Contractul
colectiv de muncă unic la nivel naţional cuprinde drepturile şi obligaţiile
angajatorilor*) şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de muncă
prevazute de legislaţia în vigoare precum şi cele convenite în procesul de
negociere.
(2) În ceea ce priveşte
condiţiile specifice de muncă, stabilite conform legii, drepturile şi
obligaţiile părţilor se vor stabili prin contractele colective de muncă şi,
dupa caz, prin acorduri privind relaţiile de serviciu, la nivel de ramură, grup
de unităţi*), unităţi şi instituăţii.
*) În sensul prezentului contract:
- termenul „angajator”
desemnează pe cel care angajează - persoana juridică sau fizică autorizată
potrivit legii, care administrează, utilizează capital, indiferent de natura
acestuia, şi care foloseşte forţa de muncă salariată;
- termenul „unitate”
desemnează societaţile comerciale, alte organizaţii cu scop lucrativ,
instituţiile publice şi orice persoană juridică ce angajeaza salariati;
- companiile naţionale şi regiile autonome sunt definite prin lege
grupuri de unităţi;
- termenul de „acorduri privind relaţiile de
serviciu” desemnează actele încheiate în baza negocierilor derulate între
reprezentanţii instituţiilor publice şi reprezentanţii funcţionarilor publici.
(3) La angajare şi la stabilirea drepturilor
individuale, angajatorii vor respecta dispoziţiile legale în vigoare privind
aplicarea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii, fără
discriminări pe baza de criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici
genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune
politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială,
apartenenţă ori activitate sindicală.
(4) Principiul plăţii egale pentru muncă egală
implică, pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă pentru care este atribuită o
valoare egală, eliminarea, cu privire la toate elementele şi condiţiile de
remunerare, a oricărei discriminări pe criteriul sexului.
ART.3. - (1) Clauzele contractelor colective
de muncaă produc efecte dupa cum urmează:
a) pentru toţi salariaţii incadraţi in
unitaţile din ţară, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat,
roman sau strain/mixt), în cazul contractelor colective de muncă la nivel
naţional;
b) pentru toţi salariaţii încadrati în toate
unitaţile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv
de muncă, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau
strain/mixt);
c) pentru toţi salariaţii încadraţi la
angajatorii care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a încheiat
contractul colectiv de muncă la acest nivel, indiferent de forma de capital
social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt);
d) pentru toţi salariaţii angajatorului, în
cazul contractelor colective de muncă încheiate la nivel de unitate, indiferent
de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt).
(2) Contractele colective de munca
se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor publice. Prin aceste
contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare
şi al caror cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale.
(3) În cazul în care, din diferite motive,
parţile au încheiat contracte colective de muncă la un nivel inferior înaintea
contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta
contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale
ale acestora nu au fost atinse.
ART.4 - (1) Prezentul contract se încheie pe o
perioada de patru ani, cu posibilitatea revizuirii anuale.
(2) Daca nici una dintre parţi nu denunţa
contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost
încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte pană la
încheierea unui nou contract, dar nu mai mult
de 12 luni.
ART.5 - (1) Orice cerere
de modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2) Cererea de modificare
se aduce la cunostinţa, în scris, celeilalte parţi cu cel puţin 30 de zile
înainte de data propusă pentru începerea negocierilor.
(3) Parţile convin ca în
perioada negocierilor, atat în cazul în care se fac modificări, cat şi în cazul
denunţării contractului, la nivelurile de negociere să nu declanşeze greve, iar
la nivel de unitate sau grup de unităţi să nu se efectueze concedieri din
motive neimputabile salariatilor.
ART.6. - Suspendarea şi încetarea contractului au
loc potrivit legii.
ART.7. - (1) Pentru
rezolvarea problemelor ce apar în aplicarea prevederilor prezentului contract
precum şi pentru monitorizarea aplicării lui, parţile convin să instituie o
comisie de aplicare şi monitorizare a
contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional.
(2) Competenţa,
componenţa , organizarea şi funcţionarea comisiei prevăzute la alin.(1), sunt
stabilite prin regulamentul din anexa nr. 1 la prezentul contract.
ART.8. - (1) Drepturile salariaţilor prevazute în prezentul contract colectiv de
munca nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau
individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca
încheiate la nivel de ramură, grupuri de unităţi şi unităţi înaintea încheierii
Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional.
(2) În situaţiile în
care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de
muncă, intervin reglementari legale mai favorabile, acestea vor face parte de
drept din contract.
(3) Parţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract
colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţina proiecte de acte normative
a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele
colective de muncă, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
(4) Parţile convin să se
informeze reciproc şi să facă demersurile necesare pentru respectarea
prevederilor legale, în vederea consultării organizaţiilor sindicale şi
patronale semnatare, în toate cazurile în care se iniţiază acte normative ce
privesc relaţiile de muncă.
ART.9. - (1) În scopul salarizării şi acordării celorlalte drepturi prevazute în
prezentul contract pentru personalul instituţiilor finanţate de la bugetul de
stat, sindicatele şi ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru
stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal şi pentru
constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum şi în
vederea modificarii ulterioare a acestuia.
(2) Parţile contractante vor purta negocieri
în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se
reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare
aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor
suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile
prevazute la alin. 1, părtile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea
salariilor şi a celorlalte drepturi de personal la institutiile publice.
CAPITOLUL 2
Timpul de muncă
ART.10. - (1) Durata normală a
timpului de muncă este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe săptămână.
(2) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal,
prevăzută la alin. 1, este considerată muncă suplimentară.
(3) Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu
cerinţele producţiei, se poate stabili un program săptămânal de 36 până la 44
de ore, cu condiţia ca media lunară să fie de 40 de ore de săptămână, iar
programul stabilit să fie anunţat cu o săptămână înainte.
(4) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă
este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.
(5) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta
şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei
normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
(6)
În cazurile în care durata normală a timpului de muncă se stabileşte potrivit
prevederilor alin. 5, durata timpului de muncă zilnic nu poate depăşi 10 ore.
(7) La
locurile de muncă unde, datorită specificului activităţii, nu există
posibilitatea încadrării în durata normală a timpului zilnic de lucru, pot fi
stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, după caz, în tură,
tură continuă, turnus, program fracţionat; locurile de muncă la care se aplică
aceste forme specifice de organizare, precum şi modalităţile concrete de
organizare şi evidenţă a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv
de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unităţi.
(8)
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe saptămână,
inclusiv orele suplimentare. Prin execepţie, durata timpului de muncă va putea
fi prelungită peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe săptămână, care include
şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă , calculată pe o
perioadă de referinţă de trei luni, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(9) Pentru ramurile de activitate şi sectoarele de activitate consemnate
în Anexa nr. 6, se pot negocia la nivel de ramuri, perioade de referinţă mai
mari de trei luni, dar care să nu depăşească 12 luni.
(10) La solicitarea comună sau a uneia dintre părţile negociatoare ale
contratului colectiv de muncă la nivel de ramură, Comisia paritară constituită
la nivelul Contratului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional se va întruni
în regim de urgenţă, şi se va pronunţa asupra cererii de extindere a perioadei
de referinţă, prevăzută de Art. 111 din Codul Muncii, pentru ramuri sau
sectoare ce nu sunt prevăzute în Anexa nr. 6 şi pentru care s-au prezentat
solicitări.
(11) Când
munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi şi
peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media
orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu
depăşească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână.
ART.11. - (1)
Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de personal, prevăzute în
contractele colective de muncă de la unităţi, timpul de muncă poate fi parţial,
corespunzător unor fracţiuni de normă.
(2)
La cerere, salariaţii încadraţi cu timp de muncă parţial vor putea fi încadraţi
cu timp de muncă normal, dacă există posturi vacante şi dacă întrunesc
condiţiile ocupării acestor posturi
ART.12. - (1) Salariatii care îşi desfasoara activitatea în locuri de
muncă cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului
de muncă sub 8 ore pe zi, în conditiile prevăzute de lege, şi nu pot fi
solicitaţi să efectueze ore suplimentare, cu excepţia cazurilor justificate de
prevederi exprese ale regulamentelor specifice activităţii respective sau a
unor situaţii aparute fortuit.
(2) Durata reducerii timpului normal de muncă şi
categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin
contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi si unităţi.
ART.13. - (1) Orele de începere şi terminare a programului vor
fi stabilite prin regulamentul intern.
(2) În
toate cazurile în care se dovedeşte că este posibil, cei care angajează şi
sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi
modalităţi de aplicare a acestora.
(3)
Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afectează drepturile prevăzute în
contractul colectiv de muncă
ART.14. - (1) Orele prestate, la solicitarea
angajatorului, peste programul normal de lucru stabilit în unitate sunt ore
suplimentare.
(2) Salariaţii pot fi chemaţi să presteze ore
suplimentare numai cu consimţământul lor.
(3) Pentru prevenirea sau înlaturarea efectelor
unor calamitati naturale, ale unor accidente ori ale altor cazuri de forţă
majoră, salariaţii au obligaţia de a presta muncă suplimentară cerută de cel
care angajeaza
ART.15. - (1) Munca suplimentară se compensează
prin ore libere plătite în urmatoarele 30 de zile, după efectuarea acesteia.
(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de
salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
ART.16. - (1) Munca prestată în intervalul dintre
orele 22 si 6, cu posibilitatea abaterii cu o oră în plus sau în minus faţa de
aceste limite, este lucru în timpul nopţii.
(2) Durata normală a timpului de muncă pentru
salariatul în regim de noapte, nu poate depăşi o medie de 8 ore pe zi,
calculată pe o perioadă de referinţă de maxim 3 luni calendaristice, cu
respectarea prevederilor legale privind repausul saptămânal.
(3) Pentru persoanele al căror program de lucru se desfăşoară pe timpul
nopţii, durata timpului de muncă este mai mică cu o oră decât durata timpului
de muncă prestată în timpul zilei, fără diminuarea salariului de bază şi a
vechimii în muncă.
(4) Prevederile alin. 2 nu se aplică salariaţilor care lucrează în locuri
de muncă cu condiţii deosebite, unde durata timpului de muncă este mai mică de
8 ore.
(5) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este
obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă.
(6) Salariaţii care urmează sa desfăşoare cel puţin 3 ore de muncă de
noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii
şi după aceea, periodic.
(7) Condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea
acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii.
(8) Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate
recunoscute ca având legatura cu aceasta vor fi trecuţi la o munca de zi pentru
care sunt apţi.
(9) Ţinerii care nu au împlinit varsta de 18 ani nu pot presta muncă de
noapte.
(10) Femeile gravide, lăuzele şi cele care
alăpteaza nu pot fi obligate sa presteze muncă de noapte.
ART.17. - (1)
Salariaţii care renunţă la concediul legal pentru îngrijirea copilului în
vârstă de până la doi ani beneficiază de reducerea duratei normale a timpului
de lucru cu 2 ore pe zi, fără să le fie afectate salariul de baza şi vechimea
în muncă. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de
începere a programului de lucru, dacă activitatea unităţii permite.
(2) Femeile care au în îngrijire copii de până la 6 ani pot lucra cu 1/2
normă, dacă nu beneficiază de creşă sau cămin, fără a le fi afectate drepturile
ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste
condiţii se consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu o normă
întreaga.
(3) Angajatorii au obligaţia de a acorda
salariatelor gravide, dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maxim
16 ore pe lună, fără a le fi afectate drepturile salariale.
(4) Salariata în cauza este obligată sa prezinte adeverinţă medicală
privind efectuarea controalelor pentru care s-a învoit.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alineatelor precedente se
stabileşte prin contractele colective de muncă la nivel de unitate.
ART.18. - În durata normală a timpului de muncă nu intră
timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la începutul şi sfârşitul
programului.
CAPITOLUL 3
Sănatatea şi securitatea în muncă
ART.19. – (1) Părţile
se obligă sa depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului
institutionalizat prin legislaţia în vigoare, în vederea ameliorării permanente
a condiţiilor de muncă.
(2) În scopul realizării obiectivului prevăzut
la alineatul precedent, părţile contractante vor asigura includerea în
contractele colective a măsurilor prevăzute de Legea nr. 319/2006.
(3) La stabilirea măsurilor vizând condiţiile de muncă, părţile implicate
vor ţine seama de următoarele:
a) măsurile incluse în
contractul colectiv de muncă să fie de natură să realizeze cel puţin asigurarea
condiţiilor de muncă la nivelul parametrilor minimali prevăzuţi în norme; dacă
acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen
scurt sau mediu pentru realizare, până la asigurarea parametrilor minimali
salariaţii beneficiind de compensări băneşti sau de altă natură;
b)
măsurile privind ameliorarea condiţiilor de muncă vor fi stabilite împreună cu
reprezentanţii sindicali, încheindu-se anexe speciale la contractele colective
de muncă.
(4) Patronatele şi sindicatele pot organiza, în comun, la nivelul
ramurilor, grupurilor de unităţi şi unităţilor, servicii de securitate şi
sănătate în muncă.
ART.20. - (1)
Organizarea activităţii prin stabilirea unei structuri organizatorice
rationale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de muncă cu precizarea
atribuţiilor şi raspunderilor lor, precum şi exercitarea controlului asupra
modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt de
competenţa exclusivă a celor care angajează.
(2) Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariaţi -
muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, cadre de altă specialitate şi
lucrători din activitatea administrativă atât pentru cei salarizaţi în acord,
cat şi pentru cei salarizaţi în regie. Normele de muncă se exprimă - în funcţie
de caracteristicile procesului de producţie sau ale altor activităţi ce se
normează - sub forma de norme de timp, norme de producţie, norme de personal,
sfere de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei
munci. Normele de muncă se elaborează de către patroni cu acordul
organizaţiilor sindicale corespunzătoare.
(3) Normele de muncă aprobate de conducătorul unităţii constituie anexa
la contractul colectiv de muncă şi se fac cunoscute salariaţilor cu cel puţin 5
zile înainte de aplicare.
ART.21. - (1) Activitatea de normare a muncii se referă la
toate categoriile de salariaţi, potrivit specificului activităţii fiecăreia, şi
se bazează pe tehnicile normării muncii; aceasta se desfăşoară ca un proces
continuu, în permanentă concordanţă cu schimbările ce au loc în organizarea şi
nivelul de dotare tehnica a muncii.
(2) În toate situaţiile în care normele de muncă nu asigura un grad
complet de ocupare, conduc la o solicitare excesivă sau, după caz, nu corespund
condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta
poate fi cerută atât de patron, cât şi de sindicate. În caz de divergenţă în
ceea ce priveşte calitatea normelor de muncă se va recurge la o expertiza
tehnică ce va fi stabilită de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt
obligatorii pentru ambele părţi.
(3) Reexaminarea normelor de muncă nu va putea conduce la diminuarea
salariului de bază negociat.
(4) Cheltuielile ocazionate de soluţionarea
divergenţelor cu privire la modificarea normelor de muncă vor fi suportate de
patroni pentru prima solicitare a sindicatelor.
ART.22. - Angajatorul are obligaţia sa asigure permanent condiţiile
tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă, iar
salariaţii trebuie să realizeze norma de muncă sau, după caz, sarcinile ce
decurg din funcţia sau postul deţinut.
ART.23. - Locurile de muncă se clasifică în locuri de muncă
normale, locuri de muncă cu condiţii deosebite şi locuri de muncă cu condiţii
speciale, stabilite potrivit reglementărilor legale.
ART.24. - (1) Pentru
prestarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii grele, periculoase,
nocive, penibile sau altele asemenea, salariaţii au dreptul, după caz, la
sporuri la salariul de bază, durata redusă a timpului de lucru, alimentaţie de
întarire a rezistentei organismului, echipament de protecţie gratuit, materiale
igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevăzute de contractele colective de
muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi, unităţi şi instituţii; duratele
de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute în lege.
(2) Salariaţii încadraţi în categoriile prevăzute la alin. 1 vor fi
supuşi obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii,
în condiţiile şi la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de
muncă la nivel de unitate şi instituţie.
(3) În cazul în care una sau mai multe din condiţiile deosebite se
regăsesc pentru toţi salariaţii unei unităţi, unei secţii, unui atelier sau ai
unui loc de muncă se vor stabili pentru aceştia prin negociere salarii de bază
al căror cuantum nu va fi mai mic decât suma salariului de bază şi a sporurilor
negociate.
(4) La locurile de muncă cu condiţii specifice, unde numai o parte dintre
salariaţi lucrează în astfel de condiţii, aceştia vor beneficia de sporuri.
ART.25. -
(1) În cazul în care condiţiile de muncă se normalizează, salariaţii vor
beneficia pentru refacerea capacităţii de muncă încă doua luni, dacă au
beneficiat anterior de acestea, de spor pentru nocivitate şi alimentaţie de
protecţie a organismului.
(2) De drepturile prevăzute la alin. 1 beneficiază şi salariaţii care au
lucrat cel puţin şase luni în condiţiile alin. 1 şi îşi schimba locul de muncă
din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natură la noul
loc de muncă sunt mai mici.
ART.26. - În toate cazurile in care condiţiile de muncă s-au înrăutăţit,
determinand reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia de
drepturile aferente noii clasificări începând cu data schimbarii condiţiilor de
muncă.
ART.27. - (1) Părţile sunt de acord că nici o măsură privind sănătatea şi
securitatea în muncă nu este eficientă dacă nu este cunoscută, însuşită şi
aplicată în mod conştient de salariaţi.
(2) Angajatorul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric
pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor cu privire la
normele de sănătate şi securitate în muncă. Prin contractele
colective de muncă la nivel de unităţi se vor prevedea măsuri specifice,
periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi răspunderile, precum şi controalele
proprii, în conformitate cu dispozitiile
Legii 319/2006, reglementările elaborate de Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu normele proprii. Timpul aferent acestor
activităţi, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de muncă şi este
salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la
schimbarea locului de muncă sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi
testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de muncă şi
la normele privind sanatatea si securitatea în muncă, pe care este
obligat în procesul muncii să le cunoască şi să le respecte.
(4) În cazurile în care, în procesul muncii, intervin schimbări ce impun
aplicarea unor norme noi de sănătate şi securitate în muncă, salariaţii vor fi
instruiti în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
ART.28. - (1)
Contravaloarea echipamentului de protecţie se suportă integral de către
angajator.
(2) Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă potrivit
prevederilor legale şi celor din contractele colective de muncă de la celelalte
niveluri.
(3) În toate cazurile în care, în afara
echipamentului de lucru prevăzut de lege, patronul cere o anumită vestimentaţie
specială, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta integral
de către angajator.
ART.29 Prin contractele
colective de muncă la nivel de unitate sau instituţie se vor stabili parametrii
de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de muncă, în vederea luării
măsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programele de control al
realizării măsurilor stabilite.
ART.30 (1) În vederea menţinerii
şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii, patronul va lua
următoarele măsuri de amenajare ergonomică a locului de muncă:
a) asigurarea condiţiilor de
mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatură, aerisire,
umiditate);
b) amenajarea anexelor sociale
ale locurilor de muncă (vestiare, băi, grupuri sanitare, săli de repaus);
c) diminuarea până la
eliminarea treptată a emisiilor poluante.
(2) Măsurile concrete, în
sensul prevederilor alin. 1, se stabilesc în contractele colective de muncă din
unităţi şi instituţii.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sa
păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de patron, să nu le deterioreze
şi să nu le descompleteze ori să sustragă componente ale acestora.
ART.31 (1) Patronul va organiza
la angajare şi, ulterior, o data pe an, examinarea medicală a salariaţilor, în
scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în
posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupă, precum şi pentru
prevenirea imbolnăvirilor profesionale. Examinarea medicală este gratuită, iar
cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Condiţiile
concrete urmează să fie stabilite la nivel de unitate, cu consultarea
sindicatelor.
(2) În cazul în care dispoziţii
legale speciale sau ale contractului colectiv de muncă prevăd examinari
medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la
locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sa
se supună examenelor medicale în condiţiile organizării potrivit prevederilor
alin. 1. Refuzul salariatului de a se supune examinarilor medicale constituie
abatere disciplinară.
(4) Examinarea medicală a
salariaţilor la angajare şi, ulterior, o dată pe an se face de către unităţile
sanitare de specialitate acreditate de patronat şi de Ministerul Sănătăţii.
ART.32 La cererea uneia dintre
părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de muncă vor fi consultaţi la modificarea
duratei timpului de lucru şi la acordarea de concedii suplimentare.
ART.33 (1) Părţile vor asigura
un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi a tinerilor în vârstă de
până la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de
legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract.
(2) Salariatele gravide,
începând cu luna a V-a de sarcină, precum şi cele care alăptează nu vor fi
repartizate la muncă de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor
fi trimise în deplasare şi nu vor putea fi detaşate decât cu acordul lor.
(3) La solicitarea Comitetului
de sănătate şi securitate în muncă, angajatorul are obligaţia sa evalueze
riscurile pe care le presupune locul de muncă al salariatei care anunţă că este
însărcinată, precum şi al salariatei care alăptează şi să le informeze cu
privire la acestea.
(4) Alte drepturi specifice sau
alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de legislaţia muncii pot fi
stabilite prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri.
ART.34 Patronul nu va refuza
angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în
cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu
aferente posturilor existente.
ART.35 În cazul recomandărilor
medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de muncă şi,
după caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilităţile fiecărei
unităţi, care vor fi stabilite împreună cu sindicatele.
ART.36. - (1) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de
muncă, în fiecare unitate cu cel puţin 50 de salariaţi se va constitui un
comitet de sănătate şi securitate în muncă, în conformitate cu
prevederile legale.
(2) Comitetul de sănătate şi securitate în muncă
este constituit din reprezentanţii
desemnaţi de sindicatele reprezentative din unitate, pe de o parte, şi
angajator sau reprezentaţii săi desemnaţi, în numar egal cu cel al
reprezentaţilor lucrătorilor, pe de altă parte.
(3)
Reprezentanţii în Comitetele de sănătate şi securitate în muncă desemnaţi de
sindicatele reprezentative din unitate
sau acolo unde acestea nu există, aleşi de către salariaţi, poartă
denumirea de lucrători delegaţi ai
salariaţilor cu răspunderi specifice în domeniul sănătăţii şi securităţii în
muncă sau lucrători desemnaţi.
(4) Lucrătorii delegati prevăzuţi la alineatul precedent vor fi aleşi
pentru un mandat de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii. Aceştia pot fi retraşi
sau înlocuiţi în aceleaşi condiţii în care au fost desemnaţi.
(5) Dacă înr-o unitate apare un sindicat
reprezentativ, lucratorii delegaţi în Comitetul de sanatate şi securitate în
muncă vor fi desemnaţi de acesta.
(6) Timpul de muncă afectat activităţii în
comitetele de sănătate şi securitate în muncă se consideră timp de lucru
efectiv prestat şi va fi prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel de
unitate.
(7) Activitatea comitetelor de sănătate şi
securitate în muncă se va desfasura în baza reglementărilor cadru în
vigoare şi a regulamentelor proprii.
ART.37. În scopul prevenirii şi diminuării nivelului stresului la locul
de muncă, angajatorul împreună cu semnatarii contractului colectiv de muncă vor
depune eforturile necesare în vederea transpunerii la nivelul unităţii, a
standardelor de management pentru gestionarea stresului la locul de muncă,
astfel:
(1) În ce priveşte conţinutul muncii:
a) la fundamentarea normelor de muncă pentru salariaţi, se va avea în
vedere numărul de ore de muncă, stabilite prin lege şi contractele colective de
muncă aplicabile;
b) se va urmări ca nivelul de
competenţă, aptitudinile şi abilităţile salariaţilor să corespundă
cerinţelor locului de muncă;
c) condiţiile locului de muncă trebuie să fie adaptate ergonomic,
salariaţilor;
d) salariaţii vor fi informaţi şi consultaţi şi vor avea la dispoziţie
toate informaţiile necesare, care să le permită să înţeleagă care sunt
responsabilităţile lor, conform fişei postului .
(2) În ce priveşte controlul asupra muncii efectuate:
a) angajatorul va încuraja salariatul să-şi utilizeze capacităţile şi
iniţiativele la locul de muncă;
b) împreună cu sindicatele sau după caz, cu reprezentanţii salariaţilor,
angajatorul va stabili un sistem de stimulente pentru ca salariaţii să fie
motivaţi în îndeplinirea cât mai bună a sarcinilor de serviciu.
(3) În ce priveşte gestionarea activităţii la locul de muncă, prin
contractele colective de muncă aplicabile se vor stabili intervalele de timp şi
modalităţile practice de informare a salariaţilor privind modificările apărute
sau în curs de apariţie, legate de condiţiile de muncă.
(4) În ce priveşte relaţiile de muncă, prin grija Comitetului de sănătate
şi securitate în Muncă şi a Comisiei Paritare, se vor analiza informaţiile
legate de rele practici la locurile de muncă şi se vor dispune măsuri
corective.
CAPITOLUL 4
Salarizarea si alte drepturi bănesti
ART.38. (1) Pentru munca prestată
în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are
dreptul la un salariu în bani convenit la încheierea contractului de muncă.
(2) La unităţile producătoare
de produse agricole, o parte din salariu se poate plati şi în natură. Plata în
natură, stabilită prin negocieri colective în unităţi, nu poate depăşi 30% din
salariu.
(3) Plata în natură a unei
părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160 din Codul muncii, este
posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă
aplicabil sau în contractul individual de muncă.
(4) Salariul cuprinde salariul
de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
ART.39. (1) Formele de
organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:
a) în regie sau după timp;
b) în acord;
c) pe baza de tarife sau cote
procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice
unităţii.
(2) Organizarea muncii şi
salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect.
(3) Acordul direct, progresiv
sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4) Formele de organizare a
muncii şi de salarizare ce urmează să se aplice fiecărei activităţi se
stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau, după caz,
instituţie.
Art.40. (1) Salariul de bază minim brut pe oră, negociat,
va fi de 4,118lei/oră, respectiv 700lei pentru un program complet de lucru de
170 de ore pe lună.
(2)Strict pentru anul 2011, se stabilesc următorii
coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru următoarele categorii de salariaţi:
a) muncitori:
1. necalificaţi – 1;
2. calificaţi – 1,1.
b) personal administrativ încadrat în funcţii pentru care
condiţia de pregătire este:
1. liceală – 1,1;
2. postliceală – 1,15;
c) personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru
care condiţia de pregătire este:
1. şcoala de maiştri – 1,3;
2. studii superioare de scurtă durată – 1,3.
d) personalul încadrat în funcţii pentru care condiţia de
păregătire este cea de studii superioare – 1,72.
(3) Coeficienţii de ierarhizare de la alin.( 1) se aplică
la salariul minim negociat pe unitate.
(4) Salarizarea
personalului încadrat conform alin. (1), se va stabili ţinând cont şi de
standardele ocupaţionale corespunzătoare ocupaţiei respective.
(5) Art.40 din CCMUN 2011-2014 va face obiectul
negocierii anuale, conform legii. Pentru anul 2012, grila de ierarhizare din
art.40, alin.(2) va avea ca referinţă următorii coeficienţi minimi de
ierarhizare:
a) muncitori:
1. necalificaţi – 1;
2. calificaţi – 1,2.
b) personal administrativ încadrat în funcţii pentru care
condiţia de pregătire este:
1. liceală – 1,2;
2. postliceală – 1,25;
c) personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru
care condiţia de pregătire este:
1. şcoala de maiştri – 1,3;
2. studii superioare de scurtă durată – 1,5.
d) personalul încadrat în funcţii pentru care condiţia de
păregătire este cea de studii superioare – 2.
ART.41. - (1) Părţile contractante sunt de acord ca în
perioada următoare să acţioneze pentru includerea unor sporuri în salariul de
bază, care să reprezinte retributia pentru munca prestată şi condiţiile de la
locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în
salariu.
(2) Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt
cuprinse în salariul de bază.
(3) Sporurile minime ce se acordă în condiţiile prezentului contract
sunt:
a) pentru condiţii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile,
10% din salariul de bază;
b) pentru condiţii nocive de muncă, 10% din salariul minim negociat la
nivel de unitate;
c) pentru orele
suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi in zilele de sărbători
legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acordă
un spor de 100% din salariul de bază;
d) pentru vechime în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum
25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază;
e) pentru lucrul în timpul nopţii, 25% din salariul de bază;
f) pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de
pâna la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite; cazurile în care se
aplică această prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la
contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau
unităţi.
(4) Sporurile prevazute
la alin.3, lit. a) si b) nu se includ în salariul de bază şi nu se mai acordă după normalizarea condiţiilor
de muncă în conformitate cu dispoziţiile art. 25 din prezentul contract.
(5) Prin contractul colectiv de muncă la nivel de
ramură, grupuri de unităţi şi unităţi pot fi negociate şi alte categorii de
sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă
aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului etc.).
ART. 42. - (1) Adaosurile la salariul de bază sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie
de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat;
c) alte adaosuri, convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor.
(2) Alte venituri sunt:
a) cota-parte din profit ce se poate
repartiza salariaţilor cu aprobarea Consiliului de Administraţie, care este de
până la 10% în cazul societăţilor comerciale şi de până la 5% în cazul regiilor
autonome;
b) tichetele de masă,
tichetele cadou, tichetele de creşă, şi alte instrumente similare acordate
conform prevederilor legale şi întelegerii părţilor.
(3) Condiţiile de diferenţiere, diminuare sau anulare a participării la
fondul de participare din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada
pentru care se acordă cota de participare la profit salariaţilor, care nu poate
fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel
de unitate şi după caz, instituţie.
ART.43. – (1) Angajatorul va asigura
condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi
revin, în cadrul programului zilnic de muncă stabilit.
(2) În situaţia în care angajatorul nu poate
asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare
realizării sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plătească salariaţilor
salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt.
(3) În cazuri excepţionale, când din motive
tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptă, salariaţii vor primi
75% din salariul de bază individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa
nu se fi produs din vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia
unităţii. Prin negocieri la nivelul unităţii sau instituţiei se va stabili modul
concret de realizare a prevederii de a rămâne la dispoziţia unităţii, prezenţi
în incinta unităţii în aşteptarea reluării activităţii sau la domiciliu, de
unde să poată fi convocaţi de unitate.
(4) În cazurile prevăzute la alin. 3, salariaţii
beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru astfel de
situaţii.
(5) În cazul în care din motive obiective este necesară reducerea sau
întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile pe an, cu
obligativitatea reluării ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda
concediu fără plată.
ART.44. - Plata salariilor se face periodic, la datele
ce se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii sau
instituţiei.
ART.45. - Salariaţii
unităţilor trimişi în delegaţie în ţară sau in străinatate, vor beneficia de
următoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport, asigurare şi a
costului cazării, potrivit condiţiilor stabilite prin contractele colective de
muncă la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare al cărei cuantum se stabileşte prin negociere la
nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unitate; nivelul minim al diurnei este
cel stabilit prin actele normative ce se aplică la instituţiile publice.
ART.46. - Salariaţii unităţilor trimişi în detaşare beneficiază
de drepturile de delegare prevăzute la art. 45. În cazul în care detasarea
depăşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plăteşte o
indemnizaţie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizaţie se
acordă proporţional cu numărul de zile ce depăşeşte durata neîntreruptă de 30
de zile.
ART.47. - Persoanele detasate îşi menţin toate drepturile pe
care le-au avut la data detaşării, cu excepţia celor privind igiena şi
protecţia muncii, chiar dacă la locul de muncă unde sunt detaşate acestea nu se
mai regăsesc. Dacă la locurile de detaşare, drepturile echivalente au niveluri
mai mari sau se acordă şi alte drepturi, persoanele detaşate beneficiază de
acestea, inclusiv de toate drepturile privind protecţia şi igiena muncii,
corespunzătoare noului loc de muncă.
ART.48. - (1) Toate drepturile
băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti
ale unităţii.
(2) În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea
de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe
privilegiate, urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica
cota-parte ceilalţi creditori.
ART.49. - Angajatorii vor tine o
evidenţă în care să se menţioneze activitatea desfăşurată în baza contractului
individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi le vor
elibera dovezi despre acestea.
ART.50. - Salariaţii
care se pensionează pentru limita de varsta primesc o indemnizaţie egală cu cel
puţin două salarii de bază avute în luna pensionării.
ART.51. - În afară de ajutoarele prevăzute de lege, la
care au dreptul, salariaţii vor beneficia şi de următoarele ajutoare:
a) în cazul decesului salariatului, un ajutor
acordat familiei, de cel putin două salarii
medii lunare pe unitate;
b) daca decesul a
survenit din cauza unui accident de muncă, a unui accident în legatura cu munca
sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de
cel putin 3 salarii medii pe unitate;
c) un salariu mediu pe
unitate, plătit de aceasta mamei, pentru naşterea fiecarui copil; dacă mama nu
este salariată, soţul acesteia beneficiază de plata unui salariu mediu pe
unitate;
d) un salariu mediu pe
unitate plătit de unitate
la decesul soţului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate în
întreţinerea salariatului.
CAPITOLUL 5
Concedii si zile libere
ART.52. (1) În fiecare
săptamână, salariatul are dreptul, de regulă, la 2 zile consecutive de repaus
săptămânal.
(2) Repausul săptămânal se acordă, de regulă, sâmbata şi duminica.
(3) În cazul în care activitatea de la locul de muncă, în zilele de
sâmbătă şi duminică, nu poate fi întreruptă, prin contractul colectiv de muncă
la nivel de unitate se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus
săptămânal să fie acordate şi în alte zile ale săptămânii sau cumulat pe o
perioadă mai mare.
ART.53. (1) Zilele de sărbătoare
legală în care nu se lucrează sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua zi de Pasti;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre
cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase
legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele aparţinând acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
ART. 54. – (1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă
este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze
în condiţiile stabilite prin contractele
colective de muncă şi/sau regulamentele interne aplicabile.
(2) Repausul
pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru luarea
mesei, cu o durata de 15 minute, se include în programul de lucru.
(3)
Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin
30 de minute în cazul în care durata zilnică atimpului de muncă este mai mare
de 4 ore şi jumătate.
ART. 55. -
Salariaţii pot solicita, în mod justificat, decalarea programului de
lucru. Angajatorul va analiza
cererea şi va aproba aceasta în funcţie de posibilităţi.
ART.56. (1) Salariaţii au dreptul
în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de minimum 21 de
zile lucrătoare.
(2) Fac excepţie de la
prevederile alin. 1:
a) salariaţii care au varsta
sub 18 ani au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu plătit de 24
de zile lucrătoare;
b) salariaţii nou-angajaţi,
pentru primul an de activitate înscris în cartea de muncă au dreptul la un
concediu de odihna plătit cu o durată minima de 20 de zile lucrătoare.
ART.57. (1) În fiecare an calendaristic,
salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la un concediu de
odihna suplimentar cu o durată de 3 zile, iar salariaţii nevăzători cu o durată
de 6 zile.
(2) Salariaţii care îşi
desfăşoară activitatea în condiţii deosebite beneficiază de concedii de odihnă
suplimentare de minimum 3 zile pe an.
ART. 58. Prin contractele
colective de muncă la celelalte niveluri, se vor stabili criteriile pe baza
cărora salariaţii sa beneficieze de concedii de odihnă anuale şi de concedii de
odihnă suplimentare mai mari.
ART.59. - (1) Pe durata concediului de odihnă, salariaţii vor primi o
indemnizaţie ce reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni
anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de
zile de concediu.
2) Indemnizaţia de concediu nu
poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu
caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul
colectiv de muncă şi în contractul individual de muncă luate împreună,
corespunzător numărului de zile de concediu.
(3) Prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate
stabili ca, în raport cu posibilităţile economico-financiare ale unităţii, pe
lângă indemnizaţia de concediu, să se plătească şi o primă de vacanţă.
(4) Indemnizaţia de concediu şi, după caz, prima de vacantă se plătesc
înainte de plecarea în concediu.
(5) Orice convenţie prin care se renunţă total sau în parte la dreptul la
concediul de odihnă este interzisă.
ART.60. (1) Concediul anual de
odihnă va putea fi fracţionat la solicitarea salariatului; una din fracţiuni va
trebui sa fie de cel puţin 15 zile lucrătoare. Cealaltă parte va trebui
acordată şi luată până la sfârşitul anului în curs.
(2) Când din motive neimputabile salariatului acesta nu şi-a efectuat
integral concediul de odihna pe anul în curs, restul de concediu se va acorda
până la sfârşitul anului următor, în perioada solicitată de salariat.
ART.61. (1) Salariaţii au
dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau
pentru alte situaţii, după cum urmează:
a) căsătoria salariatului - 5 zile;
b) căsătoria unui copil - 2 zile;
c) naşterea unui copil - 5 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de
puericultură;
d) decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraţilor, surorilor - 1 zi;
f) donatorii de sânge - conform legii;
g) la schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu mutarea
domiciliului în altă localitate - 5 zile.
(2) Salariaţii au dreptul la 30 de zile
concediu fără plată, acordat o singura data, pentru pregătirea şi susţinerea
lucrării de diplomă în învăţământul superior. Acest concediu se poate acorda şi
fracţionat, la cererea salariatului.
(3) Pentru rezolvarea unor situaţii
personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată.
ART.62. - (1) În
afară concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de până la
doi ani, salariata mamă poate beneficia de încă un an concediu fără plată.
(2) Pe perioada în care salariata se află în concediul prevăzut la alin.
1, nu i se va putea desface contractul de muncă, iar în postul său nu vor putea
fi angajate alte persoane, decât cu contract de muncă pe durată determinată.
ART.63. - (1) La
nivelul unităţii, din fondul pentru cheltuieli sociale constituit conform
prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului
biletelor de tratament şi odihnă recuperatorie în staţiunile balneoclimaterice,
în care este inclus şi transportul pe calea ferată (tren personal, clasa a
II-a).
(2) În limita acestor fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul
biletelor pentru salariaţi şi membrii lor de familie, în raport cu salariul de
bază şi în funcţie de sezon, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr. 2, cu
condiţia ca biletele sa fie procurate cu acordul organizaţiilor sindicale şi să
prevadă efectuarea sejurului într-o unitate aparţinând sistemului sindical,
ministerelor sau unităţilor în cauză.
(3) Pentru alte situaţii decât cele prevăzute în alineatul precedent,
unitatea va suporta cheltuielile pentru toate biletele procurate cu acordul
sindicatului ori dacă, în cazul biletelor de tratament, există recomandarea
expresă a medicului pentru o anumită staţiune care nu aparţine sistemului
sindical, ministerelor sau unităţii în cauză.
(4) Costul biletelor de tratament se suportă în conformitate cu
prevederile legislaţiei în materia asigurarilor de sănătate.
ART.64. - Beneficiarii biletelor de tratament balnear şi odihnă din
instituţiile publice vor suporta o contribuţie bănească diferenţiată în funcţie
de salariul de bază şi de sezon, contribuţie calculată conform legii.
ART.65. - Contravaloarea biletelor acordate
salariaţilor trimişi în staţiuni pentru recuperare în urma unor accidente de
muncă şi tratarea unor boli profesionale se suportă în condiţiile legii,
angajatorul efectuând, la nevoie, cheltuieli în avans în acest scop, urmând să
le recupereze de la asigurător potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
ART.66. (1) În cazul în care
salariata se află în concediu de maternitate, unitatea va compensa, pe o
anumită perioadă, diferenţa dintre salariul de bază individual avut şi
indemnizaţia legală la care are dreptul.
(2) Perioada pe durata căreia se acordă compensarea va fi stabilită prin
contractele colective de muncă la nivel de unitate, dar nu mai puţin de 6
săptămâni.
(3) Diferenţele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.
ART.67. În caz de deces al
mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru creşterea copilului până
la doi ani se vor acorda tatălui, dacă acesta are copilul în îngrijire.
ART.68. În cazul decesului
mamei, tatăl copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul fără plată
neutilizat de mamă, până la data decesului acesteia, cu drepturile prevăzute la
art. 62.
CAPITOLUL 6
Contractul individual de muncă
ART.69. – (1)
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoana
fizică, denumita salariat, se obligă sa presteze munca pentru şi sub
autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei
remuneraţii denumite salariu.
(2) În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor
salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual de
muncă (CIM).
ART.70. (1) Încheierea CIM se
face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor
fundamentale ale cetăţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi
competentei profesionale.
(2)
Angajatorul se obligă să aducă la cunostinta salariaţilor posturile disponibile şi
condiţiile de ocupare a lor.
(3) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat şi
o persoana din afară unităţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul are
prioritate la ocuparea postului.
(4) Salariatul căruia i-a încetat calitatea de pensionar de invaliditate,
ca urmare a redobandirii capacităţii de muncă, va fi reintegrat, pe cât
posibil, în funcţia avută la data pierderii capacităţii de muncă.
(5) Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi pentru salariaţii instituţiilor
bugetare.
ART.71. (1) Încheierea CIM se va
face pe perioada nedeterminată. Dacă salariatul solicită asistenţă din partea
organizaţiei sindicale, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele individuale de muncă se pot încheia şi pe durată
determinată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
(3) CIM va cuprinde cel puţin clauzele prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Contractele individuale de muncă se încheie în scris, câte un
exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajează.
ART.72. (1) CIM se poate
modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale
prin acordul părţilor sau din initiativa uneia dintre părţi în cazurile
prevăzute de Codul muncii.
(2) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor
referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu dă
dreptul celui care angajează de a proceda la desfacerea unilaterală a CIM
pentru acest motiv.
(3) Delegarea şi detasarea salariaţilor se fac în condiţiile prevăzute de
lege, cu drepturile prevăzute în prezentul contract.
ART.73. - Executarea
CIM se suspendă în cazurile prevăzute de lege în mod expres, precum şi pe
perioada exercitării unei funcţii eligibile remunerate de organizaţia în care
salariatul îşi desfăşoară activitatea pe timpul mandatului.
ART.74. -
(1) Încetarea CIM poate avea loc - în condiţiile prevăzute de lege -
printr-unul din următoarele moduri:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi
condiţiile limitative prevăzute de lege.
(2) În cazurile
în care unitatea este obligată, potrivit legii, sa acorde un preaviz la
desfacerea contractului de muncă, durata preavizului va fi de 20 de zile
lucrătoare.Prin derogare, pentru salariaţii
I.M.M-urilor, preavizul va fi de 15 zile lucrătoare, conform dispoziţiilor din
Legea nr. 53/2003-Codului Muncii.
(3) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sa
absenteze patru ore pe zi de la programul unităţii, pentru a-şi cauta un loc de
muncă, fără ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele
absentate se pot acorda prin cumul, în condiţiile stabilite de angajator.
ART.75. (1) Sub sancţiunea
nulităţii absolute, nici o sancţiune nu poate fi dispusă mai înainte de
efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2) Pentru cercetarea abaterii disciplinare şi propunerea sancţiunii,
angajatorul constituie o comisie. Din
comisie va face parte fără drept de vot, în calitate de observator, şi un
reprezentant al organizaţiei sindicale al cărui membru este salariatul
cercetat.
(3) Comisia îl va convoca în scris pe salariatul cercetat, cu cel puţin 5
zile lucrătoare înainte. Convocarea va indica cel puţin motivul, data, ora şi
locul întrevederii.
(4) În cadrul cercetării se vor stabili faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice date concludente după
care să se poată stabili existenţa sau inexistenţa vinovăţiei. Ascultarea şi
verificarea apărărilor salariatului cercetat sunt obligatorii.
(5) Neprezentarea salariatului la convocarea facută în condiţiile
prevăzute la alin. (4) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului sa
dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(6) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea
următoarelor aspecte:
a) împrejurările în care fapta
a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a
salariatului;
c) consecinţele abaterii
disciplinare;
d) comportarea generală în
serviciu a salariatului;
e)
eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
(7) Salariatul are dreptul să cunoască toate actele şi faptele cercetării
şi să solicite în apărare probele pe care le consideră necesare.
(8) Comisia propune aplicarea sau neaplicarea unei sancţiuni disciplinare
după finalizarea cercetării.
(9) Lucrările comisiei de disciplină se consemnează într-un registru de
procese verbale.
(10) La stablirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea
faptei, de împrejurările în care fapta a fost comisă, gradul de vinovăţie al
salariatului, eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către
acesta.
(11) În baza propunerii comisiei de disciplină angajatorul va emite
decizia de sancţionare.
ART.76. - (1) CIM nu
poate fi desfăcut din initiativa celui care angajează, în cazurila în care prin
lefe sau prin cont2actul colectiv de muncă au fost prevăzute asemenea
interdicţii.
(2) Desfăşurarea activităţii qindicale, prebum şi apartenenţa la un
sindicat nu pot constitui iotive pentru desfacerea CIM din initi!tiva unităţii.
(3) Pe o perioada de mhnimum 6 luni de la
reluareaactivităţii, consid%rată perioada de readaptard, ralariaţii care au
beneficiat de concediu de maternitatE şi/sau concediu legal plătit pentru
îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani nu vor putea fi concediati
pentru motivul de necorespundere profesională prevăzut de Codul muncii.
ART.77. (1) Salariatul poate fi concediat pentru motive de necorespundere
profesională, cu respectarea procedurii de evaluare prealabilă, stabilită prin
prezentul contract colectiv de muncă.
(2) Evaluarea salariatului pentru necorespundere profesională se face de
către o comisie numită de către angajator. Din comisie va face parte şi un
reprezentant al sindicatului, desemnat de acesta, al cărui membru este
salariatul în cauză.
(3) Comisia va convoca salaiatul şi îi va comunica acestuia în scris, cu
cel puţin 15 zile înaite:
a) data, ora exactă şi locul întrunirii comisiei;
b) modalitatea în care se va desfăşura examinarea.
(4) Examinarea va avea ca obiect activităţile prevăzute în fişa postului
salariatului în cauză.
(5) În cazul introducerii de noi tehnologii, examinarea salariatului se va referi la acestea numai în măsura în
care salariatul în cauză a făcut obiectul formării profesionale în respectiva
materie.
(6) Necorespunderea profesionlă poate fi susţinută de comisie prin dovezi
de îndeplinire necorespunzătoare a sarcinilor profesionale, prin examinare
scrisă, orală, practică şi alte probe.
(7) În cazul în care salariatul
îşi pierde aptitudinile profesionale din motive medicale, angajatorul îi
va asigura în limitele disponibile,un alt loc de muncă. În situaţia în care nu
dispune de astfel de posibilităţi, angajatorul va apela la auoritatea publică
locală pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea soluţionării.
(8) În cazul în care, în urma examinării, salariatul este considerat
necorespunzător profesional de către comisie, acesta are dreptul de a contesta
hotărârea comisiei în termen de 10 zile de la comunicare.
(9) Dacă salariatul nu a formulat contestaţia în temenul revăzut la
alin.(8) sau dacă după formularea contestaţiei şi reexaminarea hotărârii comisiei, aceasta este menţinută,
angajatorul poate emite şi comunica decizia
de desfacere a contractului individual de muncă al salariatului, pentru
motive de necorespundere profesională. Decizia astfel emisă va conţine
rezultatul cercetării prealabile a salariatului în cauză.
ART.78. - (1) La încetarea contractului individual de muncă din
motive ce nu ţin de persoana
salariatului, angajatorii vor acorda acestuia o compensaţie de cel puţin un
salariul lunar, în afara drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci cand încetarea
contractului individual de muncă a intervenit ca urmare unor motive ce nu ţin
de persoana salariatului.
ART.79. - În cazul în
care unitatea este pusă în situaţia de a efectua concedieri colective părţile convin
asupra respectării următoarelor principii:
a) angajatorul va pune la dispoziţia sindicatului justificarea
tehnico-economică în legatura cu măsurile privind posibilităţile de
redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de
cursuri de calificare, recalificare sau reorientare profesională etc.;
b) justificarea
tehnico-economică, împreună cu obiecţiile şi propunerile sindicatului, va fi
supusă spre analiza şi avizare consiliului de administraţie sau, după caz,
adunării generale;
c) În cazul în care angajatorul intenţionează să
efectueze concedieri colective, acesta are obligaţia de a iniţia, în timp util
şi în scopul ajungerii la o înţelegere, în condiţiile prevăzute de lege,
consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, cu
privire cel puţin la:
- metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi care vor fi concediaţi;
- atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaţilor concediaţi.
Prin sintagma „timp util” se înţelege :
-
la
intreprinderile cu un efectiv sub 100
salariati, cu 15 zile inainte de notificarea prevăzută la art.711 din
Codul muncii, cu modificările ulterioare;
-
la
intreprinderile cu 101-250 salariati, cu 20 de zile inainte de notificarea
prevăzută la art.711 din Codul muncii, cu modificările ulterioare;
-
la
intreprinderile cu peste 250 salariati, cu 30 de zile inainte de notificarea
prevăzută la art.711 din Codul muncii, cu modificările ulterioare.
ART.80. - (1) În
situaţia în care disponibilizarile de personal nu pot fi evitate, conducerea
unităţii va comunica în scris fiecărui salariat al cărui post urmează a fi
desfiinţat dacă i se oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o
forma de recalificare profesională în vederea ocupării unui post în aceeaşi
unitate.
(2) În cazurile în care salariaţilor nu li se pot oferi alte locuri de
muncă ori aceştia refuza locul de munca oferit sau cuprinderea într-o forma de
recalificare, conducerea unităţii le va comunica în scris termenul de preaviz,
în condiţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă.
(3) Pentru situaţia în care se efectuează concedieri colective, părţile
vor negocia acordarea de compensaţii băneşti cu respectarea prevederilor legale şi/sau ale contractelor colective de
muncă aplicabile.
(4) La stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv, vor
fi luaţi în calcul şi acei salariaţi cărora le-au încetat contractele
individuale de muncă din iniţiativa angajatorului, din motive ce nu au legătură
cu persoana salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5 concedieri de
această natură, cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei prevăzute
la art 79, lit.c) din prezentul contract.
ART.81. -
(1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor
vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
a) CIM ale salariaţilor care cumulează doua
sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de vârstă standard şi
stagiu de cotizare şi nu au cerut pensionarea în condiţiile legii;
c) CIM ale
persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea măsurii de desfacere a CIM pentru motive ce nu ţin de
persoana salariatului vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale:
a) dacă măsura ar putea afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate,
se desface contractul de muncă al soţului care are venitul cel mai mic, fără ca
prin aceasta să se poată desface contractul de munca al unei persoane care
ocupa un post nevizat de reducere;
b) măsura să afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii în
întreţinere;
c) măsura sa afecteze numai în ultimul rând pe femeile care au în
îngrijire copii, bărbaţii vaduvi sau divortati care au în îngrijire copii, pe
intretinatorii unici de familie, precum şi pe salariaţii, bărbaţi sau femei,
care mai au cel mult 3 ani până la pensionare la cererea lor.
(3) În cazul în care măsura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a
urmat o formă de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a
încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de muncă, prin care s-a
obligat sa presteze o activitate într-o anumită perioadă de timp, administraţia
nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată
până la împlinirea termenului, dacă măsura desfacerii contractului de muncă
nu-i este imputabilă.
(4) În ipoteza în care două sau mai multe persoane salariate sunt în
aceeaşi situaţie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
ART.82. – (1) Unitatea care îşi extinde sau îşi reia activitatea
într-o perioadă de 9
luni de la luarea măsurilor de desfacere a contractului individual de muncă
pentru motivele ce nu
ţin de persoana salariatului are obligaţia să încunoştiinţeze în scris despre
aceasta organizaţiile sindicale şi să facă publică masura.
(2) Salariatii notificaţi în acest sens au la dispozitie un termen de
maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii comunicării, pentru a-si
manifesta expres consimtamântul cu privire la locul de muncă oferit.
CAPITOLUL 7
Formarea profesională
ART.83. - (1) Părţile înţeleg:
a) prin termenul de formare profesională – orice procedură prin care o
persoană dobândeşte o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă,
eliberate conform legii;
b) prin
termenul de formare profesională continuă – procedura prin care
o persoană avănd deja o calificare ori o profesie, dobândeste noi competenţe
cognitive si functionale (deprinderi);
c) prin Comitete Sectoriale de Formare Profesională - structuri de dialog
social autonom care dezvoltă, actualizează si validează calificarile din ramura
respectivă de activitate.
(2) Formarea profesională şi formarea profesională continuă cuprind şi
teme din domeniul relaţiilor de muncă, convenite între sindicate şi angajatori.
(3) Partile semnatare
convin sa participe la elaborarea si utilizarea, pentru ramura lor de
activitate, a sistemului de formare si evaluare bazat pe competenţe, sa
completeze şi să elaboreze standardele
ocupationale.
(4) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării
profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor
sindicali scoşi din producţie, la expirarea mandatului.
(5) Părţile semnatare convin să acorde întregul sprijin solicitat de
către CNFPA – ca Autoritate Naţională a Calificărilor – pentru elaborarea
sistemului de standarde ocupaţionale, bazat pe competenţe şi a calificărilor care vor fi validate şi
introduse în Registrul naţional al calificărilor. Sistemul va fi utilizat la
evaluarea şi certificarea calificării salariaţilor.
(6) Formarea profesională a lucrătorilor se organizează pentru ocupaţii,
meserii, specialităţi şi profesii – numite la modul general – ocupaţii, cuprinse
în „Clasificarea Ocupaţiilor din România” – COR, pe baza „standardelor
ocupaţionale” şi a clasificărilor elaborate de comitetele sectoriale.
(7) Părţile convin să acorde întregul sprijin pentru înfiinţarea
Comitetelor Sectoriale pentru Formare Profesională la nivelul ramurilor, aşa
cum acestea sunt stabilite de legislaţia în vigoare.
(8) Părţile convin să acorde sprijin membrilor lor, pentru dezvoltarea
activităţii Comitetelor Sectoriale, precum şi pentru dezvoltarea în sistem de
parteneriat, la nivelul ramurilor de activitate, a unor activităţi proprii de
formare profesională, inclusiv prin sprijinirea proiectelor destinate atragerii
de fonduri necesare.
(9) Pe perioada în care participă la programe de formare profesională
finanţate de către angajatori, lucrătorii primesc drepturile stabilite prin
contractele colective de muncă aplicabile, pentru program normal de lucru.
(10) Planul de formare profesională convenit între părţi face parte din
CCM aplicabil.
ART.84. -
(1) La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi,
pentru partea privind formarea profesională se va tine seama cel puţin de
următoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este
necesară formarea profesională, a căilor de realizare; adoptarea programului
anual şi controlul aplicării acestuia se vor face de comun acord de către
sindicat şi angajator; cheltuielile
pentru activitatea de formare profesională a salariaţilor se suportă de către
unităţi;
b) sindicatul va participa, prin împuterniciţii săi, la orice formă de
examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în
cadrul unităţii;
c) în cazul în care unitatea urmează sa-şi schimbe parţial sau total
profilul de activitate, aceasta va informa şi consulta sindicatul cu cel puţin
2 luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi propriilor salariaţi
posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajari de
forta de muncă din afară;
d) în cazul în care un salariat identifica un
curs de formare profesională pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un terţ,
angajatorul va analiza
cererea împreună cu sindicatul, rămânând la aprecierea angajatorului dacă şi în ce
condiţii va suporta contravaloarea cursului;
e) salariaţii
care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de munca şi au
beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de
zile cu scoaterea integrală din activitate, dacă părăsesc
unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani
de la data absolvirii cursurilor, sunt obligaţi să suporte cheltuielile
ocazionate de aceasta, cu excepţia cazurilor prevazute de art. 81, alin. 3, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului
adiţional la contractul individual de muncă
(2) Programele adoptate conform alin. 1 vor fi aduse la cunostinta
tuturor salariaţilor în termen de 3 zile de la adoptare, prin afişare în
interiorul unităţii, în locuri adecvate şi uşor accesibile pentru angajaţi.
(3) La stabilirea programelor de formare profesională, angajatorii şi
sindicatele vor adopta măsurile necesare pentru încurajarea şi înlesnirea
participării femeilor la acestea.
CAPITOLUL 8
Alte prevederi privind drepturile şi
obligaţiile parţilor
ART.85. - (1) Cu privire la medierea conflictelor de
munca prevăzute de Legea nr. 168/1999, dacă părţile convin printr-un
proces-verbal semnat sa înceapă medierea, în termen de 48 de ore, fiecare parte
va propune o lista de candidaţi din lista de mediatori numiţi de ministrul
muncii, solidarităţii sociale şi familiei la nivelul judeţului unde are sediul
unitatea în care s-a declansat conflictul de interese.
(2) În situaţia în care după
prima intalnire nu vor reusi sa stabilească un mediator de comun acord,
procedura de mediere încetează, trecandu-se la următoarea etapa prevăzută de
lege.
(3) În cazul în care s-a numit
un mediator de comun acord, etapele medierii vor fi următoarele:
a) părţile implicate sunt obligate ca în termen de 48 de ore de la
numirea mediatorului să pună la dispoziţia acestuia datele necesare; dacă
mediatorul are nelămuriri, acesta poate cere părţilor, în maximum 72 de ore de
la primirea actelor, relaţii scrise cu privire la revendicarile formulate, la
actele depuse sau întocmite în timpul concilierii, precum şi la rezultatele
acesteia;
b) în maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat sa convoace
ambele părţi implicate; părţile implicate vor avea un număr egal de
reprezentanţi la mediere, de regulă acelaşi număr ca şi la conciliere, şi
aceleaşi persoane, dacă este posibil;
c) la fiecare intâlnire se va încheia un proces-verbal care va fi semnat
de mediator şi de părţile aflate în conflict;
d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care
mediatorul a fost numit şi a acceptat medierea; în caz contrar, medierea
încetează şi se trece la următoarea etapa legală de soluţionare a conflictului.
ART.86. (1) Consiliul de
administraţie şi/sau organele asimilate acestuia au obligaţia de a invita
reprezentanţii sindicatului să participe la şedinţele sale, în condiţiile
prevăzute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de
opinie, dar fără drept de vot.
(2) Încunoştiinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin
72 de ore înainte de şedinţă. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica
ordinea de zi şi li se va asigura accesul la documentele privind problemele
profesionale, economice, sociale sau culturale puse în discuţie.
ART.87. -
(1) Pentru fundamentarea acţiunilor prevăzute la art. 30, din Legea nr. 54/2003, angajatorul va pune la
dispoziţia sindicatelor ori va asigura acestora accesul la informaţiile şi
documentele necesare, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a păstra
confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
(2) Angajatorii şi sindicatele îşi vor comunica reciproc şi în timp
util hotărârile privind toate problemele importante în domeniul relaţiilor de
muncă.
ART.88.
- (1) Reprezentanţii aleşi ai organizaţiilor sindicale cu personalitate
juridică, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au
dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu pana la 5 zile plătite pentru activităţi sindicale, fără a li se diminua drepturile salariale
care li s-ar fi cuvenit în condiţii normale.
(2) Numărul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi numărul de zile cumulate pe an, se
stabilesc prin contractul colectiv de muncă aplicabil.
ART.89. - (1)
Unităţile vor asigura în incinta lor, gratuit, pentru activitatea sindicatelor,
spaţiul şi mobilierul necesare, precum şi acces la echipamentul de birotică al
unităţii (fax, copiator şi altele cu caracter administrativ); prin contractele
colective de muncă se vor stabili condiţiile de acces la utilizarea acestora.
(2) Baza materială cu destinaţie cultural-sportivă, proprietatea
unităţilor ori proprietatea sindicatelor din unităţile respective, va putea fi
folosită, fără plată, pentru acţiuni organizate de sindicate sau patronat, în
condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă.
ART.90. - (1) În fiecare
an calendaristic, confederatiile sindicale semnatare vor asigura pregătirea
pentru acţiuni sindicale şi relaţii de munca a unui număr de cel mult 9.500 de
membri de sindicat din toate ramurile, pe durate de până la 15 zile.
(2) Patronatul va permite salariaţilor să urmeze cursurile de pregătire
prevăzute la alin. 1, în condiţiile stabilite prin contractele colective de
muncă încheiate la celelalte niveluri.
(3) Modalităţile de încadrare în numărul prevăzut la alin. 1 se stabilesc
de către părţile semnatare, prin comisia paritară.
ART.91. –
(1) În aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 54/2003
- Legea sindicatelor, la cererea organizaţiilor sindicale, angajatorii vor
retine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de
plată. Concomitent se va efectua şi deducerea fiscală a cotizaţiei din venitul
lunar al membrului de sindicat conform prevederilor legale.
(2)
Reţinerea şi deducerea fiscală a cotizaţiei se fac pe baza cererii organizaţiei
sindicale la care se ataşează lista membrilor de sindicat şi semnătura acestora
de acceptare a reţinerii. Lista se înaintează angajatorului la începutul
fiecărui an de către
sindicat si va fi actualizată ori de cate ori este nevoie, de către acesta.
ART.92. -
(1) Angajatorii nu vor angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu
program parţial, în perioada declansarii sau desfăşurării conflictelor
colective de muncă, pe locurile de munca ale salariaţilor aflaţi în conflict.
(2) În situaţia declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei,
potrivit legii, sindicatele şi conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata
acestora sa protejeze patrimoniul unităţii şi sa asigure funcţionarea
neîntreruptă a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, a căror oprire ar putea
constitui un pericol pentru viata sau sănătatea oamenilor ori ar putea cauza
pagube.
ART.93. -
Angajatorii se obligă ca în contractele de asociere cu parteneri străini, pentru
activităţi pe teritoriul României, să prevadă o clauză prin care partea străină
se obligă să respecte drepturile prevăzute în contractele colective de muncă.
ART.94. -
În situaţia în care angajatorii încheie contracte cu parteneri străini,
potrivit cărora salariaţii din societatea comercială sau din regia autonomă vor
executa unele lucrări în străinătate, condiţiile de munca, salarizarea, precum
şi celelalte drepturi şi obligaţii ale acestor salariaţi vor fi stabilite prin
negocieri colective, care se vor desfasura în condiţiile prevăzute de lege şi
cu respectarea clauzelor cuprinse în contractul încheiat cu partenerul extern,
negocieri colective ce devin anexa la contractul colectiv de muncă la nivel de
unitate.
ART.95. -
Confederaţiile sindicale semnatare recunosc dreptul angajatorilor de a stabili,
în condiţiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a
salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplină a muncii
sau care aduc prejudicii unităţii.
ART.96. -
(1) Părţile convin sa facă eforturi în vederea promovării unui climat normal
de muncă în unităţi, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor
colective de muncă, ale regulamentului intern, precum şi ale drepturilor şi
intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
(2) Pentru crearea şi menţinerea unui mediu de
lucru care să incurajeze respectarea demnităţii fiecărei persoane, prin
contractul colectiv de muncă la nivel de unitate vor fi stabilite proceduri de
soluţionare pe cale amiabilă a plângerilor individuale ale salariaţilor,
inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hartuire sexuală, în
completarea celor prevăzute de lege.
(3) Definiţia hărtuirii sexuale este cea reglementată de lege.
(4) Plângerile salariaţilor în justiţie nu pot constitui motiv de
desfacere a contractului individual de muncă.
(5) În situaţiile în care apar divergenţe în legatură cu executarea
prevederilor contractelor colective, unităţile şi sindicatele vor incerca
soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate, iar
pentru rezolvarea problemelor rămase în divergentă se vor putea adresa comisiei
paritare la nivel de ramură.
ART.97. - (1) În contractele colective de munca la nivel de
unităţi se vor prevedea
cheltuieli cu caracter social precum:
a) suportarea cheltuielilor prevăzute de art. 63;
b) construirea, amenajarea şi întreţinerea de crese şi grădiniţe pentru
copiii salariaţilor, precum şi de cantine-bufet pentru salariaţi;
c) construirea, amenajarea şi întreţinerea de
oficii şi grupuri sanitare la locurile de muncă, la capacitate corespunzătoare,
cu dotare specifică, cel puţin la nivelul prevăzut în normele generale de sănătate şi securitate în muncă;
d) construirea de locuinţe;
e) aniversari, sarbatori religioase, zile dedicate copilului şi femeii.
(2) Costul acestor acţiuni se suportă din fondul social constituit
potrivit legii.
(3) Utilizarea fondului social pentru destinatiile prevăzute la alin. 1
se face de către administraţie, cu consultarea sindicatelor.
(4) Fondurile neutilizate într-un an se reportează pentru anul următor.
CAPITOLUL 9
Dispoziţii finale
ART.98. - (1) În aplicarea prevederilor art. 11, alin. 3, din Legea nr.
130/1996, republicată, privind contractul colectiv de muncă, unităţile vor
prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor
pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor în domeniul pregătirii,
negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă, la toate nivelurile.
(2) Sumele prevăzute conform alin. 1 se vor calcula luând ca bază suma de
1 leu/salariat/an, raportate la numărul mediu de salariaţi din anul precedent.
(3) Sumele constituite conform alin. 1 şi 2 vor fi distribuite astfel:
a) 1/3 din suma totală se retine ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de muncă la nivelul unităţii;
b) 1/3 din suma totală se virează de contribuabil la federaţia patronală
reprezentativă de ramură care a negociat contractul colectiv pentru ramura din
care face parte unitatea; lista ramurilor este prezentată în anexa nr. 4; din
suma astfel constituită, federaţiile patronale vor vira 50% în contul
federaţiilor sindicale reprezentative semnatare ale contractelor colective de
ramura; semnatarii contractului colectiv de muncă pe ramura pot conveni ca, pe
viitor, contribuţia unităţilor de 1/3, prevăzută mai sus, sa fie virata într-un
cont colector şi distribuita 50% pentru partea patronală şi 50% pentru partea
sindicală, pe baza unui protocol semnat de ambele părţi;
c) 1/3 din suma totală se virează de unitate în contul colector
"Fondul de negociere a Contractului colectiv de muncă unic la nivel
naţional", deschis la Banca ABN-AMRO BANK ROMÂNIA - S.A., cu nr.
RO61ABNA4100264100090820, pentru negocierile colective la nivel naţional, care
va fi destinat astfel:
- 50% pentru partea sindicală
reprezentativă la nivel naţional, semnatară a Contractului colectiv de muncă
unic la nivel naţional;
- 50% pentru partea patronală
reprezentativă la nivel naţional, semnatară a Contractului colectiv de muncă
unic la nivel naţional;
d) fondul destinat părţilor semnatare, conform lit. c), va fi repartizat
fiecărei confederatii reprezentative la nivel naţional, semnatare a
Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, în raport cu volumul
implicarii în negocierile colective, cu numărul de salariaţi pe ramură,
negociat în cadrul fiecăreia, aşa cum va fi stabilit de către fiecare parte pe
bază de protocol;
e) mecanismele de distribuţie a fondurilor de către bancă vor fi
stabilite de comisia paritară;
f) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în
termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a
prezentului contract colectiv de munca.
(4) Unităţile economice care negociaza şi semnează contracte colective de
muncă, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramură,
vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor
de la alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira către federaţia patronală semnatară a
contractului colectiv de muncă la nivel de ramură care a stat la baza
negocierii propriului contract colectiv de muncă şi către contul naţional, conform
alin. 3, lit. c).
(5) În cazul în care, potrivit legii, se negociază şi se încheie
contracte colective de muncă la nivelul unor grupuri de unităţi, cheltuielile
ocazionate cu aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la
nivelul unităţilor din grupul respectiv.
(6) Fondurile destinate negocierilor colective la unităţile bugetare se
vor constitui la nivelul fiecărei unităţi care încheie contract colectiv de
muncă, cu respectarea prevederilor alin. 3.
(7) Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un
cont distinct. Patronatele şi sindicatele vor urmări şi sprijini constituirea,
defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor destinate negocierii
contractelor colective de muncă.
(8) Patronatele şi sindicatele vor gestiona şi utiliza fondurile
destinate negocierilor colective, constituite în baza prevederilor prezentului
articol, în conformitate cu prevederile legale, pe baza unor programe de
acţiuni aprobate de organele proprii de conducere şi pe răspunderea fiecăruia.
(9) În aplicarea dispoziţiilor acestui articol, în contabilitatea
agenţilor economici vor fi respectate prevederile metodologice comunicate de
Ministerul Finanţelor Publice, conform anexei 5.
(10) Contractele colective de muncă la toate nivelurile vor cuprinde
prevederile acestui articol.
ART.99. -
Angajatorii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a verifica
la locul de muncă modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor
prevăzute în contractul colectiv de muncă.
ART.100. -
(1) Ramurile de activitate pentru care se vor încheia contracte colective de
munca sunt cele prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Drepturile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă sunt
considerate minime, de la nivelul cărora începe negocierea contractelor
colective de muncă la celelalte niveluri, cu excepţia celor care sunt stabilite
în cuantum fix sau maxim.
(3) În situaţiile în care nu se încheie contracte colective de muncă pe
ramură sau grupuri de unităţi, prevederile prezentului contract colectiv de
muncă la nivel naţional sunt considerate niveluri minime, în conformitate cu
prevederile art. 3, de la care începe negocierea contractelor colective de
muncă la nivel de unităţi.
(4) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părţi.
ART.101. -
Drepturile prevăzute în contractele individuale de muncă nu pot fi sub
nivelul celor stabilite prin contractele colective de muncă.
ART.102. - Prevederile contractelor individuale de muncă
existente la data intrării în vigoare a contractelor colective de muncă vor fi
puse de acord cu prevederile acestora din urmă.
ART.103. – În contractele colective de muncă
încheiate la nivel de unitate de către sindicate în numele salariaţilor,
părţile contractante vor conveni, printr-o clauza expresă, ca salariaţii asupra
carora se intind efectele contractului colectiv de muncă negociat, alţii decât
membrii de sindicat, să plătească o contributie pentru desfăşurarea
negocierilor colective, care să nu fie mai mică de 0,6% din salariu dar care sa
nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale. Aceasta contributie urmeaza a
forma un fond separat utilizat exclusiv pentru pregatirea şi desfăşurarea
negocierilor colective.
ART.104. -
(1) Angajatorul şi sindicatele se vor informa reciproc, în situaţia
în care deţin informaţii, în legatură cu modificările ce urmează să se producă
în forma de proprietate a unităţii, cu consecinţele previzibile asupra
salariaţilor şi cu măsurile ce se au în vedere pentru limitarea efectelor
disponibilizarilor de personal determinate de aceste modificări.
(2) Ambele părţi vor susţine participarea asociaţiilor de salariaţi la
privatizarea unităţilor în condiţiile de preferinţă prevăzute în lege.
(3) În toate
situaţiile de reorganizare sau, după caz, de privatizare a unităţilor, drepturile
şi obligaţiile prevăzute de prezentul contract colectiv de muncă se transmit
noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice.
ART.105. -
Împuterniciţii organelor de conducere a organizaţiilor patronale, precum
şi ai confederaţiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia
dintre părţi, modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute
în contractul colectiv de muncă; angajatorii vor asigura intrarea acestora în unitate, în
conformitate cu regulamentul intern, şi protecţia în unitate, pe durata
verificării, cu respectarea normativelor în vigoare.
ART.106. - Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator
împreună cu sindicatele, conform legii.
ART.107. – Părţile semnatare sunt de acord ca prevederile referitoare la
sănătate şi securitate în muncă, salarizare, formare profesională, anexa 2 şi
anexa 4, fără ca această enumerare să
fie limitativă, să se renegocieze anual, dar nu mai târziu de luna octombrie a
fiecărui an de valabilitate a prezentului contact colectiv de muncă.
ART.108. - Prezentul contract
colectiv de munca a fost semnat astăzi, 17.12.2010, la Bucureşti, şi produce
efecte începând cu data de 01 ianuarie
2011, în condiţiile prevăzute de art. 25, alin. 3, din
Legea nr. 130/1996, republicată, şi va fi adus la cunoştinţa salariaţilor prin
afişarea în unităţi, în locurile convenite cu organizaţiile sindicale.
ART. 109. – Până la data de 01 martie 2011, părţile vor revizui Anexa
nr.4, cuprinzând lista ramurilor pentru care se încheie contracte colective de
muncă, în concordanţă cu situaţia actuală a economiei româneşti şi vor adopta
un act adiţional care va modifica în mod corespunzător Anexa nr.4.
ART. 110. –(1) Comisia de Aplicare şi Monitorizare a CCMUN 2011-2014 va
analiza modificarea şi amendarea prezentului contract, în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi cu propunerile formulate de către părţi.
(2) Comisia de negociere a CCMUN 2011-2014, în baza propunerilor
formulate de Comisia de Aplicare şi Monitorizare a prezentului contract, va încheia
un act adiţional care va fi depus spre înregistrare până cel târziu în data de
01 mai 2011.
-------------------------------
PARTILE SEMNATARE
ORGANIZAŢIILE PATRONALE |
Confederaţia Patronală din
Industria Romaniei –
CONPIROM
Uniunea Generală a
Industriaşilor din România –
UGIR 1903
Uniunea Generală a
Industriaşilor din România –
UGIR
Confederaţia Patronală a
Industriei, Serviciilor şi Comerţului
(CPISC)
|
Confederaţia Naţională a
Patronatului Român –
C.N.P.R
|
Consiliul Naţional al Întreprinderilor
Private Mici si Mijlocii –
C.N.I.P.M.M.
|
|
|
Consiliul Naţional al
Patronilor din România
(Co.N.P.R.)
|
Patronatul Naţional Român
|
Patronatul Român
(PR)
|
Asociaţia Română a
Antreprenorilor de Construcţii
(ARACO)
|
|
Uniunea Naţională a Patronatelor
cu Capital Privat din România
(UNPCPR)
Uniunea Naţională a
Patronatului Român
(UNPR)
Confederaţia Patronală
„CONCORDIA”
|
------------------------------------------
ORGANIZAŢIILE SINDICALE
C.N.S.L.R.
– „Frăţia”
Confederaţia
Naţională Sindicală – „Cartel ALFA”
Blocul
Naţional Sindical – B.N.S.
Confederaţia
Sindicatelor Democratice din România – C.S.D.R.
Confederaţia
Sindicală Naţională „Meridian
------------------------
ANEXA 1
REGULAMENTUL
de organizare si funcţionare a Comisiei de Aplicare
şi Monitorizare a contractului colectiv de muncă unic la nivel national
1. Comisia de Aplicare şi Monitorizare a contractului colectiv de muncă
unic la nivel naţional – denumită mai
departe Comisia - va fi compusă din câte un reprezentant al fiecărei
confederaţii sindicale semnatare şi un
reprezentant al fiecărei organizaţii patronale semnatare.
Membrii Comisiei de Aplicare şi Monitorizare a contractului colectiv de
muncă unic la nivel naţional sunt desemnaţi de părţile semnatare în termen de
14 zile de la înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale.
2. Comisia se va intruni de regulă trimestrial şi la cererea oricaruia
dintre membrii săi, in termen de maximum 15 zile lucrătoare de la formularea
cererii, si va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenţa
reprezentanţilor a cel puţin trei
confederaţii sindicale semnatare şi a cel puţin şase organizaţii patronale
semnatare .
3. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de câte un reprezentant al
fiecărei părţi, ales in şedinta respectivă.
4. Hotărârea adoptata potrivit prezentului regulament are putere
obligatorie pentru părtile contractante.
5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
6. Comisia este împuternicită să formuleze interpretări ale prevederilor
contractului colectiv de muncă, în funcţie de condiţiile concrete şi de
posibilităţile unităţilor, la solicitarea uneia dintre părti, precum şi să
analizeze modul în care se aplică şi este respectat contractul colectiv de
muncă unic la nivel naţional şi să adopte măsuri corespunzătoare în acest sens.
7. La cererea organizaţiilor patronale, a angajatorilor sau a
organizaţiilor sindicale, Comisia poate verifica măsura în care clauzele
contractelor încheiate la celelalte niveluri sunt în concordanţă cu prevederile
Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel Naţional.
-----------------------------
ANEXA 2
Cotele de contribuţie ce urmează a fi
suportate de salariaţii beneficiari de trimiteri la tratament balnear şi
odihnă recuperatorie cu bilete prin sindicat
Nr. crt.
|
Salariul de bază brut lunar (lei)
|
Procent din valoarea biletului
|
||
1.XI-30.IV.
|
01.V-15.VI.
|
16.VI -31.X..
|
||
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
1.
|
Până la 700
|
35
|
35
|
45
|
2.
|
700,1 - 725
|
40
|
40
|
50
|
3.
|
725,1 - 750
|
45
|
45
|
55
|
4.
|
750,1 - 775
|
50
|
55
|
60
|
5.
|
775,1 - 800
|
55
|
60
|
65
|
6.
|
800,1 - 825
|
60
|
65
|
70
|
7.
|
825,1 - 850
|
65
|
70
|
75
|
8.
|
850,1 - 900
|
70
|
75
|
80
|
9.
|
900,1 - 950
|
75
|
80
|
85
|
10.
|
950,1 - 1000
|
80
|
85
|
90
|
11.
|
1000,1 - 1050
|
85
|
90
|
95
|
12.
|
1050,1 - 1100
|
90
|
95
|
100
|
13.
|
1100,1 – 1150
|
95
|
100
|
100
|
14.
|
Peste 1150
|
100
|
100
|
100
|
Notă:
(1) Prezenta anexă se reface după fiecare
negociere salarială anuală.
(2) Cuantumurile salariilor de bază brute
lunare din coloana 2 sunt cele corespunzătoare lunii ianuarie a fiecărui an de
valabilitate a prezentului Contract colectiv de muncă, la care se adaugă
majorările salariale ulterioare.
-----------------------------
ANEXA 3
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
încheiat si înregistrat sub nr. .../..... în
registrul general
de evidenta a salariaţilor*)
A. Părtile contractului
Angajator - persoana
juridică/fizică .........................., cu sediul/domiciliul în
......................., înregistrată la registrul comerţului/autorităţile
administraţiei publice din ........ sub nr. ....., cod fiscal
..................., telefon ....................,autorizat să desfăşoare
activităţi principale având cod CAEN ......................., reprezentata
legal prin ........................, în calitate de ....................,
şi
salariatul/salariata -
domnul/doamna .............................., domiciliat/domiciliată în
localitatea ..............., str. ............ nr. ...., judetul ...........,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria
...... nr. ......, eliberat/eliberată de ............... la data de
.............., CNP ..............., permis de muncă seria ....... nr.
.......... din data ...............,
am încheiat prezentul contract
individual de muncă în urmatoarele conditii asupra cărora am convenit:
B. Obiectul contractului:
......................................
C. Durata contractului:
a) nedeterminată,
salariatul/salariata ....................... urmând să înceapă activitatea la
data de ....................;
b) determinată, de ...........
luni, pe perioada cuprinsă între data de .................... şi data de
.................../pe perioada suspendării contractului individual de muncă al
titularului de post.
D. Locul de munca
1. Activitatea se desfasoară la
.................................
2. În lipsa unui loc de muncă
fix salariatul va desfasura activitatea astfel: ...............................
E. Felul muncii
Funcţia/meseria
........................................ conform Clasificării ocupaţiilor din
România
F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la
contractul individual de muncă*).
G. Condiţii de muncă:
1. Activitatea se desfasoară în
conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se
desfăşoară în conditii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata
timpului de lucru fiind de ...... ore/zi, ............ ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de
lucru se face dupa cum urmează: .................... (ore zi/ore
noapte/inegal).
b) Programul de lucru se poate
modifica în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil/ regulamentului
intern.
2. O fractiune de normă de
.......... ore/zi, .......... ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de
lucru se face după cum urmează: ..... (ore zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate
modifica in conditiile contractului colectiv de muncă aplicabil/ regulamentului
intern.
c) Nu se vor efectua ore
suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlaturării
consecintelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de
odihna este de .................... zile lucrătoare, în raport cu durata muncii
(normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un
concediu suplimentar de ............ .
J. Salariul:
1. Salariul de bază lunar brut:
.... lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ...;
b) indemnizaţii ...;
c) alte adaosuri ... .
3. Orele suplimentare prestate
în afara programului normal de lucru, în zilele în care nu se lucrează ori în
zilele de sărbatori legale se compensează cu ore libere plătite sau se platesc
cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau
Legii nr. 53/2003 Codul muncii.
4. Data/datele la care se
plateste salariul este/sunt ...
K. Drepturi şi obligaţii ale părtilor privind sănătatea şi securitatea în
muncă:
a) echipament individual de
protecţie ...;
b) echipament individual de
lucru ...;
c) materiale igienico-sanitare
...;
d) alimentaţie de protectie
...;
e) alte drepturi şi obligatii
privind sănătatea şi securitatea în muncă ...
L. Alte clauze:
a) perioada de probă este de
.............zile;
b) perioada de preaviz în cazul
concedierii este de .............. zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii şi/sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul
demisiei este de ........ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii şi/sau contractului colectiv de muncă;
d) în cazul în care salariatul
urmează sa-şi desfăşoare activitatea în străinatate, informatiile prevăzute la
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regăsi şi în
contractul individual de muncă;
e) alte clauze.
M. Drepturi şi obligaţii
generale ale părţilor
1. Salariatul are, în
principal, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru
munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi
săptămânal;
c) dreptul la concediu de
odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de
sanse şi de tratament;
e) dreptul la sănătate şi
securitate în muncă;
f) dreptul la formare
profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi revin, în
principal, urmatoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma
de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei
postului;
b) obligaţia de a respecta
disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate fată
de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
d) obligaţia de a respecta măsurile de sănătate şi securitate a muncii
în unitate;
e) obligaţia de a respecta
secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în
principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziţii cu
caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitaţii lor;
b) să exercite controlul asupra
modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea
abaterilor disciplinare şi să aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit
legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.
4. Angajatorului îi revin, în
principal, următoarele obligaţii:
a) să acorde salariatului toate
drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, din contractul
colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
b) să asigure permanent
condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de
muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul
asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea
relaţiilor de muncă;
d) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de
salariat a solicitantului;
e) să asigure
confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
N. Dispozitii finale
Prevederile prezentului
contract individual de muncă se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la
nivelul:
-
angajatorului
……………………….;
-
grupului
de angajatori………………;
-
ramurii
……………………;
-
naţional.................................
Orice modificare privind
clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă
impune încheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale.
Prezentul contract individual
de muncă s-a incheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
O. Conflictele în legatură cu
încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului
contract individual de muncă sunt soluţionate de instanta judecătoreasca
competentă material şi teritorial, potrivit legii.
Angajator,
Salariat,
..................
..............
Reprezentant legal,
........................
Pe data de
................................... prezentul contract înceteaza în temeiul
art. ............ din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma îndeplinirii
procedurii legale.
Angajator,
............
------------------------
ANEXA NR.4
Lista ramurilor pentru care se încheie
contracte colective de muncă*)
Prezenta listă se va adăuga CCMUN 2011-2014
după aplicarea art. 108 din prezentul contract.
ANEXA 5
PREVEDERI METODOLOGICE
aplicabile operatiunilor contabile la
constituirea fondului destinat activitatilor ocazionate de negocierile
colective, elaborate de Ministerul Finantelor Publice - Directia generala a
contabilitatii
Fondul ce se
constituie din contributia patronatului, destinat activităţilor în domeniul
negocierilor colective, prevăzut la art. 11(3) din Legea nr. 130/1996 privind
contractul colectiv de muncă, republicată, şi la art. 98 din Contractul
colectiv de muncă unic la nivel naţional se înregistrează în contabilitate
astfel:
1. În
contabilitatea agenţilor economici
a) 635
"cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" (analitic
distinct)
|
= 447
"Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate"
|
- cu sumele
necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor
în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă
la toate nivelurile;
b) 447
"Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate" (analitic
distinct)
|
= 118
"Alte fonduri" (analitic distinct)
|
- cu suma
reprezentând 1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
mentionate la litera a), retinută ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de muncă la nivelul unităţii;
c) 447
"Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate" (analitic
distinct)
|
= 5121
"Conturi la bănci, in lei"
|
- cu suma
reprezentând 2/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
mentionate la litera a), virată de către unitate la federaţia patronală
semnatară a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sau, dupa caz, la
organizaţia (asociaţia) patronală care este afiliată direct unei confederaţii
patronale reprezentative semnatare a Contractului colectiv de muncă la nivel
naţional;
d) 118
"Alte fonduri" (analitic distinct)
|
= 5121
"Conturi la bănci, în lei"
|
- cu suma
reprezentând 50% din suma reprezentând 1/3, înregistrată în contabilitate
conform celor mentionate la litera b), virată de către unitate la organizaţiile
sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele colective de muncă
la nivelul unităţii;
e) Conturi
din clasa 6 (analitice distincte)
|
= % 404,
5121, 5311 etc.
|
- în cursul
lunii, cu cheltuielile efectuate de unitate, după natura lor, pe seama fondului
destinat negocierii contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii, în
limita sumelor reţinute cu această destinaţie;
f) 118
"Alte fonduri"(analitic distinct)
|
= 758
"Alte venituri din exploatare"
|
- la
sfârşitul lunii, diminuarea fondului destinat negocierii contractului colectiv
de muncă la nivelul unităţii, cu totalul cheltuielilor efectuate de unitate în
cursul lunii pe seama acestuia;
2. În
contabilitatea instituţiilor publice
a) % = 231
(analitic distinct)
|
410, 420
etc. art. (30.07)
|
- cu sumele
necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor
în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de muncă
la toate nivelurile;
b) 231 (analitic
distinct)
|
= % 700,
120 etc.
|
- cu suma
reprezentând 1/3 din suma totală, înregistrata în contabilitate conform celor
mentionate la litera a), retinută ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de muncă la nivelul unităţii;
concomitent
119.01
|
337
(analitic distinct)
|
- cu suma
reprezentând 1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
mentionate la litera a), retinută ca fond destinat negocierii contractului
colectiv de muncă la nivelul unităţii;
c) 231
(analitic distinct)
|
= % 700,
120 etc.
|
- cu suma
reprezentând 2/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate conform celor
mentionate la litera a), virată de către unitate la federaţia patronală
semnatară a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sau, dupa caz, la
organizaţia (asociaţia) patronală care este afiliată direct unei confederaţii
patronale reprezentative semnatare a Contractului colectiv de muncă la nivel
naţional;
d) 337
(analitic distinct)
|
= 119.01
|
- cu suma
reprezentând 50% din suma reprezentând 1/3 înregistrată în contabilitate
conform celor mentionate la litera b), virată de către unitate la organizaţiile
sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele colective de muncă
la nivelul unităţii;
e) 421 =
|
119.01
|
- cu
cheltuielile efectuate de unitate pe seama fondului destinat negocierii
contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii, în limita sumelor reţinute
cu această destinaţie;
f) 337
(analitic distinct)
|
= 421
|
- la finele anului, cu totalul cheltuielilor
efectuate din fondurile cu destinatie specială (fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncă la nivelul unităţii), potrivit contului de
execuţie.
3. În
contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ (federaţii patronale,
organizaţii/asociaţii patronale, confederaţii patronale, organizaţii sindicale
abilitate)
-
înregistrarea în contabilitate a sumelor încasate prin contul de disponibil cu
destinaţie specială pentru constituirea fondului din contribuţia patronatului,
destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective
513
"disponibil cu destinaţie specială"
|
=
791"venituri cu destinaţie specială"
|
-
înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor efectuate, potrivit legii, pe
seama fondului din contribuţia patronatului, destinat activitaţilor în domeniul
negocierilor colective
% Conturi
din clasa 6 (analitice distincte privind activităţile cu destinaţie specială)
|
= % 401,
513, 5311 etc.
|
- la sfârşitul lunii, închiderea contului de
venituri şi a conturilor de cheltuieli privind fondul din contribuţia
patronatului, destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective
1201.02
"Rezultatul activităţilor cu destinaţie specială"
|
= %
Conturi din clasa 6 (analitice distincte privind activităţile cu destinaţie
specială)
|
si
791"Venituri
cu destinaţie specială"
|
= 1201.02
"Rezultatul activităţilor cu destinaţie specială"
|
Potrivit prevederilor pct. 98 din anexa la Ordinul ministrului finanţelor
nr. 1591/1998, excedentul privind activităţile cu destinaţie specială nu se
repartizează, fiind trecut la contul 1071.02 "Rezultatul reportat al
activităţilor cu destinaţie specială". Această dispoziţie se aplică şi în
cazul excedentului fondului din contribuţia patronatului, destinat
activităţilor în domeniul negocierilor colective.
Pâna la aprobarea prin ordin al ministrului finanţelor a introducerii în
planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ a unor conturi
sintetice de gradul II specifice veniturilor fondului din contribuţia
patronatului, destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective şi disponibilităţilor
acestuia, persoanele juridice fără scop lucrativ abilitate pot deschide
analitice distincte, în funcţie de necesităţi, în cadrul conturilor sintetice
de gradul I, 791 "Venituri cu destinaţie specială" şi 513
"Disponibil cu destinaţie specială".
Director
general, Şef
serviciu,
ANEXA 6
LISTA
ramurilor şi
sectoarelor în care prin convenţia părţilor de la nivelul CCMUNN, se pot aplica
prevederile Art.111 din Codul Muncii, referitoare la perioade de referinţă mai
mari de 3 luni dar care să nu depăşească 12 luni
- Agricultură, piscicultură şi pescuit.
- Silvicultură, economia vânatului, apelor şi protecţia mediului.
- Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului.
- Exploatarea şi prelucrarea lemnului.
- Construcţii.
- Comerţ.
- Turism, hoteluri şi restaurante.
- Transporturi.
- Materiale de construcţii şi ciment.
10. Energie
electrică, termică, petrol şi gaze.
11. Din ramura chimie şi petrochimie: sectorul îngrăşăminte chimice
Anexa nr. 7.
MEMBRII COMISIEI DE NEGOCIERE
Confederaţia
patronală
|
Confederaţia
sindicală
|
CONPIROM
Chiriac
Constantin
Voinea Marin
Marin Ion
|
CNSLR – FRAŢIA
Sorin Stan
Lucian Vasilescu
|
C.N.P.R
Gheorghe Dinu
|
CNS CARTEL ALFA
Bogdan Iuliu
Hossu
Romulus Niţă
|
C.N.I.P.M.M.R.
Ana Bontea
Dumitru Vieru
|
B.N.S.
Ovidiu Jurca
Ion Pisc
Mariana Kniesner
|
U.G.I.R.
Dragoş Mihalache
Ştefan Rădeanu
|
C.S.D.R.
Iacob Baciu
Nicolae Creţu
Sabin Rusu
|
U.G.I.R. 1903
Ioan Cezar Corâci
Constantin
Vasilescu
Romulus Dascălu
|
C.S.N. MERIDIAN
Ion Albu
Boiciuc Gheorghe
Stoicescu Marian
|
Co. N. P. R.
Gabriel
Ceacalopol
Nica Victor
Eugen Răducănescu
|
|
P.N.R.
Florian Costache
Augustin Hagiu
|
|
A.R.A.C.O.
Mircea Oros
Gabriel Mocanu
|
|
C.P.I.S.C.
Adrian Izvoranu
|
|
U.N.P.C.P.R.
Costel
Olteanu
Daniel
Botanoiu
|
|
C. P. Concordia
Gheorghe C. Simion
Eduard Floria
Magda Volonciu
|
|
Uniunea Naţională a Patronatului Român
Marian Petre Miluţ
Alexandru Mărgăritescu
Domnica Nuţă
|
|
--------------------------------
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu