Grecia si Eurozone – o alta faţă a problemei

sursa:  nostrabrucanus
Interesant nu numai articolul de la Jenny Gkiougki, dar si comentariile lui David Malone -autorul blogului Golem XIV.  David Malone este realizator de filme documentare si autorul cartii The Debt Generation.
Asa cum subliniaza si David Malone, articolul – protest publicat de Jenny Gkiougki este tributar exprimarii unei vinovatii la nivel de popor, ca si cum populatia este cea care dicteaza razboaiele, politica unei tari, fie ea si financiara.
Extrem de putini oameni disting faptul ca datoriile tarilor, razboaiele nu sunt create de populatii. Este un fir de discutie interesant aici, unde o amica a comentat faptul ca S. Lazaroiu ar trebui sa schimbe exprimarea “se spune ca grecii s-au imprumutat fara limita” atragand atentia ca NU populatia a creat datoriile. Oamenii politici si functionarii Greciei ( la fel si la noi  si in alte tari) au creat aceste datorii. Evident, se continua melodia “oamenii au cheltuit mai mult decat au produs” .. bla bla .. si nu mai sunt bani de pensii si salarii.
Acum o zi sau doua “realitatea” a publicat un articol cu date preluate din NewScientist. Practic este vorba despre un studiu facut de cercetatori elvetieni si studiul arata ca economia lumii sta in bratele a aprox 167 de companii. Este ironic ca acest studiu sa vina de la elvetieni; cei care au scris pana acum despre aceste concentrari absolut nenaturale si extrem de periculoase ( cu un efect de saracire accelerata a populatiilor) au fost denumiti conspirationisti.
Din “jocul” ( un fel de FNI global) acestor 167 de companii + puii si acolitii lor se nasc si datoriile tarilor (The Goldman Sachs Group este in top 20). Cea mai mare frica (mai mult…)

Lasă un comentariu

17 noiembrie, parintele Daniil Sandu Tudor

Filed under: Cuv Mc Daniil Sandu Tudor,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 01:13

17 noiembrie, pomenirea Sfântului Cuvios Mucenic Daniil

Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor

(Alexandru Teodorescu)

1896 – 1962

Alexandru Teodorescu, Sandu Tudor, fratele Agaton sau părintele Daniil, a fost o personalitate complexă a spiritualităţii secolului XX, ce ne-a lăsat moştenire mişcarea Rugul Aprins şi care şi-a dat viaţa în chinuri pentru Hristos şi adevărul mântuirii.
S-a născut în 22 decembrie 1896 la Bucureşti, din părinţii Sofia şi Alexandru Teodorescu. Urmează şcoala primară la Bucureşti, liceul la Ploieşti, unde tatăl său era preşedinte al Curţii de Apel. În ultimul an de liceu, 1914, tânărul Alexandru este mobilizat, iar în 1916 este concentrat şi avansat la gradul de sublocotenent. După război Sandu Tudor studiază pictura la Academia de Arte Frumoase, iar între anii 1922-1924 se îmbarcă pe vasul Dobrogea ca ofiţer asistent, călătorind pe mări şi oceane. După 1924 revine la Bucureşti, unde continuă studiile universitare şi predă la liceul din comuna Pogoanele.
Activitatea literară o începe în anul 1925 prin volumul de versuri „Comornic”, eveniment consemnat de critica literară, fără entuziasm însă. Totuşi, scriitorul Constantin Gane va scrie în „Convorbiri literare” că autorul are „stofa marilor înzestraţi ai marii poezii”. Perioada 1925-1927 este deosebit de efervescentă, colaborând la revistele literare „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul artistic”, „Familia”, „Contemporanul” ş.a. Din ianuarie 1927 lucrează la revista „Gândirea” sub conducerea lui Nichifor Crainic, redactorul şef al publicaţiei. Se apropie de literatura mistică, publicând în acelaşi an într-o primă formă „Acatistul Preacuviosului Părintelui Nostru, Sfântul Dimitrie cel Nou, Bouarul de la Basarabov”. Aceasta va apărea în volum în anul 1942. În anul 1928 Sandu Tudor obţine binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi va desfăşura o intensă activitate profesională în domeniul teologic şi literar-jurnalistic: subdirector al Institutului de Teologie din Chişinău, unde decan era Gala Galaction, apoi secretar al Oficiului Universitar la Universitatea Bucureşti.
Anul 1929 înseamnă pentru el un an de transformare profundă, prin călătoria făcută în Sfântul Munte Athos. Acolo, (mai mult…)

Lasă un comentariu

15 noiembrie 2011

Minunata sanatate a copiilor nevaccinati

Filed under: antivaccin,articol,eugenie,marea minciuna,pro-vita — Mircea Puşcaşu @ 02:03

Minunata sănatate a copiilor nevaccinaţi

Françoise Berthoud, MD [paediatrician],  sursa: nostrabrucanus.wordpress.com/
June 25, 2010
Cu ceva timp in urma, in Aprilie 2009 mai exact,  am fost invitata sa vorbesc la o conferinta despre vaccinare. Randul meu venea dupa ce vorbeau 2 dintre cei mai buni speaker-i pe care ii are Franta pe acest subiect , journalista Sylvie Simon and biologul Michel Georget. Ii mai ascultasem si cu alte ocazii si imi devenise absolut clar ca cel mai bine este sa stai cat mai departe posibil de vaccinuri. [...].
Ca si pediatru si homeopat calificat sa vorbesc despre acest subiect, am decis ca impreuna cu prietenii mei Sylvie and Michel,  sa sustinem o conferinta numita “Minunata sanatate a copiilor nevaccinati” . Mai tarziu vom dezvolta totul intr-o carte care va analiza diverse optiuni considerate de familiile care nu-si vaccineaza copiii, inclusiv despre nasterea acasa, alaptarea, terapii simple si eficiente, mancarea sanatoasa, un mediu linistit de viata si increderea in capacitatea organismului de a se vindeca singur.
Pe parcursul experientei mele ca pediatru, am petrecut foarte mult timp in dialog cu parinti care aveau nevoie sa-si exprime temerile legate atat de vaccinuri cat si de boli. Am gasit impreuna cea mai buna cale pentru copiii lor. Unii au ales sa nu vaccineze deloc copiii. Altii  erau condusi de frica lor de boli, mai ales de tetanie. In cazurile respective am amanat vaccinarea cat mai mult posibil si am folosit o protectie  homeopata.
Am lucrat in Elvetia unde nu exista obligativitatea legala de a vaccina ci doar o presiune sociala imensa [ n. tr.: la fel este si in Romania ]. In Franta, doar la cativa kilometri de cabinetul meu,  4 vaccinari erau  obligatorii la acea vreme ( din fericire, in 2007  a fost anulata obligativitatea vaccinarii BCG , deci au mai ramas 3 – Di Te Pol ).
parte din abilitatea mea de a vorbi despre minunata sanatate a copiilor nevaccinati vine din experienta mea ca si medic cu ani mult de feedback ( urmarire a evolutiei copiilor).

• “Copilul meu a inceput sa tuseasca imediat dupa vaccinare.”
• “de la vaccinare, el a avut constant probleme [dureri] cu urechile”
• “Fiica mea de 16 ani nu a fost nicioadata vaccinata. Aproape ca nu este niciodata bolnava. Si chiar daca se imbolnaveste, nu dureaza mai mult de 2 zile [pana se face bine]. ”
• “Copiii vecinului meu au urmat programul de vaccinare normal. In mod constant sunt bolnavi si pe antibiotice.”

Dar aceste exemple nu sunt suficiente pentru a scrie o carte, nu? Dar, asa cum s-a dovedit ulterior, aceste observatii [ ale parintilor] sunt aceleasi si in alte parti ale lumii. Urmati-ma in jurul lumii.

EUROPA

In Anglia,  medicul Michel Odent a aratat in doua studii o scadere de 5-6 ori a prezentei astmului la copii care nu au fost vaccinati pentru Pertussis comparativ cu cei care au fost vaccinati.  Primul studiu a fost realizat pe 450 de bebeluri de la  La Leche League; al doilea studiu a fost realizat pe 125 de copii de la scoala Steiner. ⁽¹⁾
Tot in Europa, un grup format in majoritate din pediatri a studiat 14,893 de copii din scolile Steiner din Austria, Germania, Olanda, Suedia si Elvetia  si au descoperit ca acesti copii ce traiesc intr-o “cultura antroposofica ” ( unde vaccinarea este larg evitata) au o stare de sanatate mai buna decat cea din grupurile de control. ⁽²⁾
In Germania, unul dintre cercetatorii ce au studiat[ copiii de la ] una dintre scolile Steiner Europene a scris:  “ In partea estica a Berlinului, inainte de caderea zidului, am descoperit mai putine alergii [in randul populatiei] decat in partea de vest. Aceasta populatie [ din estul Berlinului] era mai saraca, mai aproape de natura si mai putin vaccinata”. [...].
In Spania, Xavier Uriarte, MD si  J. Manuel Marín, MD  au publicat un studiu in 1999 realizat pe 314 copii si a caror evolutie a fost monitorizata intre  1975 to 2000. ⁽³⁾ Acest grup de copii are cateva caracteristici: majoritatea nasterilor au fost acasa sau au fost nasteri naturale, au fost alaptati o perioada lunga, nu au fost vaccinati, educatia lor legata de sanatate este holistica si nu au fost tratati cu medicamente alopate. In acest grup nu exista boli serioase, sunt foarte putine spitalizari ( majoritatea pentru traume – accidente) iar incidenta de astm este de 3.3% comparativ cu 20%  cate este media generala in randul populatiei . Si, evident, o multime de bani au fost economisiti!
SUA
Rata autismului in SUA a atins un incredibil nivel de 1 la 100. Cifrele care corespund [comunitatilor cu copii] nevaccinati sunt socant de contrastante comparativ cu media nationala. Avand in vedere ca acest articol este destinat cetatenilor americani, nu o sa detaliez [informatiile]. Majoritatea dintre voi sunt familiarizati cu investigatiile jurnalistului american Dan Olmsted in legatura cu incredibila absenta a autismului in randul populatiei Amish din Pennsylvania si Ohio.
La fel de impresionanta este si [situatia comunitatii deservite] de Homefirst Medical Clinic Chicago  condusa de un grup de medici ce il include pe directorul Mayer Eisenstein, MD, JD, MPH. Ei nu au cazuri de  autism si teribile alergii in rnadul copiilor , multi dintre acesti copii fiind nascuti acasa si nevaccinati. In 1985 am tradus in limba franceza cartea pediatrului  Robert Mendelssohn, MD’s How to Raise a Healthy Child in Spite of Your Doctor ( Cum sa cresti un copil sanatos in ciuda [opiniilor] medicilor ). Acum descopar rezultate concrete in minunata sanatate a acestor copii ingrijiti de doctori ce au fost elevi ai acestui medic. Imi plac aceste sincronicitati in viata mea.
AUSTRALIA
In 1942, Leslie Owen Bailey, fondatorul Natural Health Society of Australia, a acceptat sa aiba grija de 85 de copii ai caror mame nu ii puteau ingriji.  Acesti copii nu au fost niciodata vaccinati, nu au fost tratati cu medicamente [alopate] si nu au avut nevoie de nici o interventie chirurgicala. Singura problema care a aparut a fost atunci cand 34 de copii s-au imbolnavit de varicela. Au fost imediat pusi in paturile lor si au primit apa pura sau suc proaspat de fructe. Toti s-au insanatosit repede si fara efecte secundare. Investigatiile ulterioare au aratat ca in timpul petrecut la scoala, copiii au inlocuit gustarile sanatoase cu mancarea conventionala nesanatoasa si astfel aparitia focarului [de varicela] nu este deloc surprinzatoare.
Multi dintre acesti copii au mostenit o sanatate precara datorita bolilor si malnutritiei mamelor lor. In ciuda acestui aspect si chiar daca nu au fost niciodata alaptati si nu au beneficiat de legatura normala intre mama si copil, acesti copii au crescut robusti si increzatori.
NOUA ZEELANDA
Doua studii realizate in 1992 si 1995 in Noua Zeelanda arata clar ca alergiile, otitele, amigdalitele, epilepsia si ADHD-ul sunt cu mult mai putin frecvente in randul copiilor nevaccinati comparativ cu cei vaccinati.  ⁽⁴⁾
JAPONIA
O perioada interesanta in Japonia a fost intre 1975 si 1980 cand s-a luat o decizie ca vaccinarea sa inceapa la varsta de doi ani in loc de varsta de 2 luni.  Motivul acestei decizii a fost descoperirea a din ce in ce mai multe legaturi intre vaccinuri si SIDS ( moartea subita a sugarului). In studiul publicat in Pediatrics se arata ca in Japonia, intre 1970 si 1975, au fost 57 de cazuri de reactii adverse serioase datorate vaccinarii, inclusiv 37 de decese.  Din februarie 1975 si pana in august 1981 au fost 8 cazuri de reactii adverse serioase datorate vaccinarii, inclusiv 3 decese.  Din pacate, atat pentru parinti cat si pentru copii, planurile de vaccinare in Japonia au fost “normalizate” din nou [ se incepe vaccinarea la 2 luni]. Studiul arata clar ca sistemul imunitar este mai puternic la varsta de 2 ani comparativ cu varsta de 2 luni. Cat de bine le-ar fi mers acestor copii daca nu erau niciodata vaccinati?
Gasim aceeasi observatie si in  Journal of Allergy and Clinical Immunology study.  Din  studiul a 11,531 de copii in varsta de 7 ani iata rezultatele: in cazul copiilor vaccinati incepand cu varsta de 2 luni – 13.8% sunt asmatici, la copii vaccinati icepand cu varsta de  2-4 luni procentul asmaticilor este 10.3%; in cazul copiilor la care vaccinarea a inceput dupa varsta de 4 luni procentulde asmatici este de 5.9 %. Din nou aceeasi intrebare – cat de bine le-ar fi mers acestor copii daca nu ar fi fost deloc vaccinati?
THE LESSON LEARNED ON VACCINATION
Ca si pediatru pot sa ajung la o singura concluzie. Copiii nevaccinati au cu mult mai multe sanse sa se bucure de o sanatate minunata. Orice vaccinare micsoreaza sansa copiilor de a se bucura de o astfel de sanatate.

Comentarii (2)

14 noiembrie 2011

Grupul Bilderberg iese la suprafaţă

Filed under: articol,istoria ascunsa,iudeo-masonerie,taina faradelegii — Mircea Puşcaşu @ 00:39

Grupul Bilderberg iese la suprafaţă

Săptămâna aceasta a picat guvernul Greciei condus de un reprezentant al dinastiei Papandreou şi se pregăteşte să pice guvernul Italiei condus de Silvio Berlusconi.
Greşeala fatală a lui Papandreou a fost că a îndrăznit să propună un referendum care să gireze (sau nu) planul de aşa-zisă salvare de la faliment a Greciei. Imediat a fost redus la tăcere şi dat la o parte. În locul lui a fost numit Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, membru al Comisiei Trilaterale.
În Italia Berlusconi îşi face bagajele şi-şi va da demisia în weekend. În locul lui se pare că va fi numit Mario Monti, preşedintele secţiunii europene a Comisiei Trilaterale şi membru al Grupului Bilderberg.
Comisia Trilaterală este o organizaţie elitistă exclusivistă fondată în 1973 de David Rockefeller. Scopul declarat este de “a aduna la un loc lideri cu experienţă din sectorul privat pentru a discuta probleme de interes global”. Aceasta are trei secţiuni: europeană, nord-americană şi asiatică, fiecare cu un număr fix de membri, 170 pentru Europa, 120 pentru America de Nord şi 85 pentru Asia-Pacific. Până în anul 2000, singura ţară asiatică membră a Comisiei Trilaterale era Japonia, ulterior fiind admise alte câteva ţări din zona Asia-Pacific. Mulţi dintre membrii importanţi ai Comisiei Trilaterale sunt şi membri ai Grupului Bilderberg. Nu întâmplător, formarea Comisiei Trilaterale a fost pusă la cale la întâlnirea Grupului Bilderberg din 1972.
Putem spune că, în prezent, asistăm la implementarea planului de creare a Noii Ordini Mondiale, în care un grup elitist exclusivist va controla toate centrele de putere: executiv, legislativ şi financiar. Dacă, până acum, au stat în umbră, acum ies la lumină. A trecut vremea discuţiilor şi se trece la implementarea planurilor discutate în spatele uşilor închise. Se pare că teoriile conspiraţioniste nu sunt doar teorii.

 sursa: reportervirtual.ro

Vedeti si :

ISĂRESCU, la reuniunea ORGANIZAŢIEI CARE “CONDUCE” lumea. EXCLUSIV

Comentarii (4)

Efecte adverse ale vaccinurilor : paraplegie flască postvaccinală – prezentare de caz

Filed under: antivaccin,bioetica — Mircea Puşcaşu @ 00:13

Efecte adverse ale vaccinurilor : paraplegie flască postvaccinală

Nu e de glumă: Un bebeluş din Slatina, paralizat in urma unui vaccin impotriva poliomelitei

Abia invatase sa mearga, insa acum este paralizat de la brau in jos. Vorbim de un copil de doar un an si doua luni din Olt. Nenorocirea s-a intamplat la o zi dupa ce micutul a fost vaccinat impotriva poliomelitei. Medicii din Slatina cred ca micutul are sanse mici de recuperare si l-au trimis la Bucuresti pentru mai multe analize.

VEZI VIDEO: 

Parintii acuza medicul de familie ca n-a facut vaccinul cum trebuie. Vaccinul a fost facut de o asistenta, supravegheata de un medic de familie din localitatea Schitu, OLt. Parintii spun ca dupa vaccin, copilul nu si-a mai putut misca picioarele.
Parintii bebelusului sunt disperati, mai ales ca, nimic nu prevestea ce avea sa li se intample.
“Trece din patul asta de-a busilea in celalat pat. Mi-as vinde si un rinichi numai sa-mi vad copilul bine. Se sperie copilul cand l-am pus si merge ca un sarpe”, a povestit tatal copilului.
Medicii din Slatina i-au pus diagnisticul de paraplegie flasca, o boala care are consecinte pe viata. Acum, toate sperantele parintilor sunt medicii din Bucuresti.

REALITATEA.NET via apologeticum

Comentariu (1)

10 noiembrie 2011

7 noiembrie: Sfinţii închisorilor – Părintele Ilie Ţintă

Filed under: Miscarea Legionara,sfintii inchisorilor,sinaxar — Mircea Puşcaşu @ 11:32

Sfinţii închisorilor - 7 noiembrie, se pomeneşte

Părintele Ilie Ţintă (1920-1994)

Preotul Ilie Ţintă s-a născut în 6 decembrie 1920 la Amara, Ialomiţa. Arestat de regimul lui Carol II încă în ultimul an de seminar (Sf. Nifon din Bucureşti) pentru activitate în Frăţiile de Cruce, după eliberare pleacă în Germania de unde revine paraşutat în munţii Bucovinei după 1944 împreună cu alţi camarazi pentru a lupta împotriva bandelor roşii cotropitoare. Arestat şi dus la Piteşti de Antonescu, Ilie Ţintă menţiona într-o scrisoare de mulţumire către un frate al lui mai mic, ce-i aducea mâncare: „Ne rămâne înghiţitura în gură când ne gândim că pâinea pe care o mâncăm este raţia voastră la care aţi renunţat pentru a ne hrăni pe noi”[1].
Arestat în 1948 şi condamnat la 8 ani muncă silnică, închis la Jilava, Aiud, Văcăreşti şi Baia Sprie. În 1958 a fost din nou condamnat la 25 ani de muncă silnică. A stat mai mult de 14 ani închis. În ultimii ani ai detenţiei s-a aflat în Zarca Aiudului, până la eliberarea din 1964, întrucât a refuzat reeducarea.
Eliberat, termină studiile teologice şi devine preot. Slujeşte timp de 17 ani la Negoieşti, Prahova, lângă comuna Brazi. Se mută apoi la biserica Sf. Gheorghe Vechi din Ploieşti.
Aflat la Gherla în anii 1949-1952, îi spune lui Cristofor Dancu: „Eu dau scris – dar nu ţie, ci colonelului Crăciun – că mă menţin pe poziţie. Dacă ies afară şi vor fi libere partidele politice, eu tot legionar voi fi… Mă rugam lui Dumnezeu şi simţeam cum El îmi ascultă ruga fierbinte, dându-mi putere să rezist” (la Gh. Andreica, „Mărturii… mărturiii…”).
Trece la cele veşnice la 7 noiembrie 1994. (mai mult…)

Comentarii (2)

9 noiembrie 2011

Satanism si pedofilie la varful Bilderberg – “Puneti urgent reflectoarele pe ei !”

Filed under: criza,dictatura,inginerie sociala,iudeo-masonerie,taina faradelegii — Mircea Puşcaşu @ 01:08

“Puneţi urgent reflectoarele pe ei !”

Dezvăluirile incendiare ale unui bancher elveţian despre acţiunile criminale realizate de Bilderbergi

Satanism şi pedofilie la vârful Bilderberg

Un bancher elveţian, care a participat la întruniri ale grupului şi care tocmai de aceea preferă să-şi păstreze anonimatul, a acordat în luna mai la Moscova un interviu incendiar redactorilor de la publicaţia Noviden. Conform mărturiei elveţianului, grupul Bilderberg se foloseşte de băncile elveţiene pentru a finanţa răsturnări de guvern, falimentarea unor ţări, corupţia unor oficiali şi chiar uciderea unor persoane care au putere să se opună politicilor grupului.
Nu toţi participanţii la întrunirile Bilderberg au cunoştinţă de aceste lucruri, pentru că şi în sânul grupului de elită, la fel ca şi în sânul francmasoneriei, există unele „bisericuţe”. Josef Ackermann, director executiv al Deutsche Bank şi membru al comitetului de vârf al Bilderbergilor este acuzat de bancherul elveţian că orchestrează multe dintre aceste activităţi oculte. Ideea care îi este cea mai dragă lui Ackermann şi la care lucrează acum asiduu este cenzurarea totală în cel mai scurt timp a internetului.
I: Ce puteţi să ne spuneţi despre activităţile dvs. ca bancher?
R: Am lucrat în sistemul bancar elveţian ani îndelungaţi, chiar şi ca director al uneia dintre cele mai puternice bănci. Atunci am fost implicat în plata pentru asasinarea unui preşedinte de stat. Am participat la întrunirea directorilor băncii, în care s-a hotărât să se plătească pentru această acţiune. Asta m-a dat peste cap rău de tot. Un serviciu secret străin a trimis o cerere scrisă de mână prin care solicita plata unei sume pentru o persoană care lichidase un preşedinte! Şi nu a fost singurul caz de acest fel. Am primit o seamă de astfel de cereri scrise de mână din partea unor servicii secrete, care aveau fonduri pentru organizarea de revoluţii ori pentru ucideri la comandă. Eu confirm ceea ce a scris John Perkins în cartea sa „Confessions of an Economic Hit Man”. Există un sistem financiar pentru astfel de operaţiuni şi unele bănci elveţiene fac parte din el.
I: Ne poţi spune despre ce bănci este vorba şi cine anume din aceste bănci este implicat?
R: Este vorba de una dintre cele trei bănci elveţiene din vârf la timpul asasinării acelui preşedinte din lumea a treia. Mai mult, nu-mi risc viaţa. Eram mai (mai mult…)

Comentarii (8)

8 noiembrie 2011

Lucrarea ingerilor la Sfintii Parinti – Arhim. Benedict Ghius

Filed under: apologetica,articol,sfintii inchisorilor,sinaxar — Mircea Puşcaşu @ 19:34

Lucrarea ingerilor la Sfintii Parinti

Arhim. Benedict Ghius

1.- Prin ingeri, Dumnezeu lucreaza curatirea, luminarea si unirea cu El a tuturor faptuirilor: “Frumusetea lui Dmnezeu, ca unul ce este simplu, bun si desavarsit, nu are nici un amestec, ci ea comunica din propria ei lumina fiecaruia, dupa vrednicie, si-l desavarseste prin taina cea dumnezeiasca, facand pe fiii Perfectiunii asemenea cu chipul   ei   neschimbator”   (Dionisie  Areopagitul,  Ierarhia  cereasca,  III,1).
- “Ca  toata  stralucirea  de lumina  ce  pleaca  de la Tatal,  revarsand-se  asupra noastra cu bunatate, ne indreapta din nou in sus, cu o putere ce unifica, si ne intoarce spre unitatea Tatalui celui ce strange la sine si spre simplitatea Sa ce indumnezeeste. Caci din El si spre El sunt toate (Rom. VI, 36), precum spune cuvantul cel sfant” (I,1).
- “Fericirea  divina  este  asadar  curatire sfanta, iluminare si perfectiune si mai presus de curatire si de  lumina ea este obarsia primordiala si deplina  a toata perfec­tiunea”  (III,2),   asa   incat   toate   curatirile,   iluminarile   si   perfectiunile   pornesc   din Dumnezeu, Izvorul a toata sfintenia si perfectiunea  (VIII, 2), iar curatirea, luminarea si desavarsirea  nu sunt altceva decat comunicarea cu fiinta dumnezeiasca”  (VII, 3).
- “Dar ierarhiile ceresti s-au invrednicit de comuniunea lui Iisus, lumina Tatalui cea  adevarata, care lumineaza  pe tot omul ce vine in  lume, nu prin mijlocirea ima­ginilor   lucrate  cu  sfintenie …,  ci   apropiindu-se  de  El  cu  adevarat  prin  participarea nemijlocita la cunostintele luminii lui, celor ce indumnezeiesc, ca lor le este dat, in gra­dul cel mai mare sa participe printr-o putere nemijlocita la virtutile lui cele divine si de oameni iubitoare”  (I, 2; VII, 2),”transformandu-se pe cat cu putinta, dupa propria lui lumina, prin iubirea cea indreptata in sus catre Dansul… Caci raza aceasta fericita  si divina a Tatalui care este Iisus, nu pierde niciodata ceva din simplitatea unificatoare ce-i este proprie  ei,  atunci cand  se multiplica,   asa  cum se cuvine bunatatii  sale, in scopul unei adoptari inaltatoare de suflet si unificatoare si se revarsa asupra fiintelor ce sunt conduse de Providenta, ci ramane in sine neclintita, intr-o identitate neschimbata, fixata in chip unitar, iar pe cei ce privesc spre ea  ii atrage in sus precum se cuvine, potrivit firii sale, si-i unifica in a sa unitate care simplifica…, acomodata firii prin forma  cea parinteasca adica imprejurarilor noastre”  (I.2).
- “Toata  lucrarea  ierarhiilor ingeresti se imparte asadar in primirea si comu­nicarea sfanta de netulburata curatenie, de lumina divina si de cunostinta desavarsita” (VII,2),  fiindca  “printr-o   anumita   randuiala   si   prin   imitarea   de  Dumnezeu,   ingerii sunt un  mijloc de a  comunica  lumina  cea  dumnezeeasca  celorlalte fapturi” (XIII, 3). Ierarhia ingereasca e astfel o intocmire sfanta, de cunostinta si de lucrare, care duce pe cat se poate, la asemanarea si la unirea cu Dumnezeu, avand pe Dumnezeu de conducator a toata stiinta si lucrarea sfanta, iar ca model neclintit, frumusetea cea prea dumnezeiasca. Ingereasca ierarhie o imita pe aceasta, pe cat este cu putinta si desavar­seste pe membrii ei pana a-i transforma in chipuri divine, in oglinzi curate si fara pata care sa fie in stare sa primeasca in ele razele ce pornesc din obarsia luminii divine, in oglinzi care in chip sacru fiind pline de stralucirea cea luminoasa sa poata din nou lumina, la randul lor, fara pisma, treptele urmatoare ale fapturilor, asa cum se  cuvine, dupa randuielile dumneziesti”  (III,1-2).
-”Trebuie, asadar ca cei ce se curatesc sa ajunga la o purificare deplina si sa fie liberati de toata amestecarea cea nepotrivita, cei ce se lumineaza sa se umple de lumina divina si sa se inalte cu ochii cei prea sfinti ai duhului, pana la obisnuinta si indemanarea contemplativa, iar cei ce se desavarsesc fiind scosi din starea de imper­fectiune sa fie facuti partasi ai stiintei celei desavarsite a tainelor sfinte. Pe de alta parte, trebuie ca cei ce pot savarsi curatirea, avand belsug de curatire, sa comunice si altora din neintinarea lor proprie ; cei ce pot lumina ca spirite mai ascutite, ce sunt proprii prin firea lor sa primeasca si sa comunice lumina si fiind plini de Duhul Sfant in chip cu totul fericit, sa reverse din stralucirea ce inunda intreaga lor fiinta si asupra celor ce sunt vrednici de lumina ; iar cei ce, in sfarsit, lucreaza desavarsirea, trebuie sa desavarseasca pe cei ce cauta perfectiunea, prin consacrarea lor intru totul sfanta, in cunostinta si intuirea tainelor celor sfinte, ca unii ce sunt inzestrati cu stiinta predarii celei perfecte”  (III,3).
(N. B. Ingerii sunt deci imitatori si conlucatori ai lui Dumnezeu la intreita lui lucrare in lume).  (Din Dionisie   Areopagitul,   Ierarhia cereasca).
2. – Cele doua lucrari dumnezeiesti: directa, prin har ; mijlocita prin ingeri: Fiecare treapta a randuielii ierarhice se inalta potrivit cu rangul ei corespunzator, pana la conlucrarea cu Dumnezeu, desavarsind prin gratia si puterea lui Dumnezeu acele lucruri care revin Divinitatii, dupa fiinta sa, intr-un chip ce depaseste cu mult propria noastra fire, si sunt facute de Dansa in mod mai presus de fire, iar prin insti­tutia ierarhiei ne sunt facute cunoscut in mod exterior, in scopul unei asezari cat mai fidele a duhurilor celor iubitoare de Dumnezeu”.
(N. B. Ierarhia si harul direct sint doua cai ale lucrarii lui Dumnezeu in lume, doua cai complementare).  (Din Dionisie Areopagitul, Ierarhia cereasca, III, 3 ).
3. – Dumnezeu lucreaza prin ingeri ca prin niste preoti : Dumnezeu, fiind cauza a toata purificarea, curata pe toti ; ca sa fiu mai limpede, voi intrebuinta insa un exemplu obisnuit : dupa cum atunci cand ierarhul nostru curata si lumineaza prin diaconii si preotii sai, se spune ca el insusi e cel ce curata si lumineaza, tot astfel si ingerul savarseste in chip tainic purificarea : el refera la Dumnezeu, ca obarsie, propria sa stiinta si putere de curatire, (mai mult…)

Comentariu (1)

2 noiembrie 2011

Memorialul Durerii. Băieţii din munţi

Filed under: crimele comunismului,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 17:55

Memorialul Durerii

Băieţii din munţi

Comentariu (1)

1 noiembrie 2011

Prikoke – purcelul fericit – fabula animata – VIDEO

Filed under: daravele,inginerie sociala,marea minciuna,taina faradelegii — Mircea Puşcaşu @ 14:16

Prikoke – purcelul fericit

fabula animata

Comentariu (1)

30 octombrie 2011

29 octombrie: Pomenirea mucenicului Nicolae Petraşcu (1907-1968)

Filed under: Miscarea Legionara,sfintii inchisorilor,sinaxar — Mircea Puşcaşu @ 23:14

Nicolae Petraşcu

(1907-1968)

 Profesor făgărăşean, născut la 10 nov. 1907 în Sâmbăta de Sus, jud. Făgăraş (azi Braşov), judeţ cu români vrednici şi gospodari. Urmează liceul „Radu Negru” din Făgăraş unde întâlneşte pe eminentul elev notat numai cu 10: Horia Sima şi amândoi ajung mai târziu în Mişcarea Legionară legându-şi viaţa unul de celălalt. Nicolae se înscrie la Litere în Bucureşti, iar Horia la Filosofie. La Sibiu Nicolae ajunge profesor de limba română şi franceză la Şcoala Normală. Se va căsători cu Livia, sora lui Mitu şi Ion Banea.

"Un dac cult: Nicolae Petrascu" de Gheorghe Jijie

Vechi membru al Legiunii (1928), comandant legionar din 1936. După 6 sept. 1940 ocupă slujba de secretar general al Mişcării. După rebeliunea lui Antonescu din ianuarie 1941 se exilează în Germania, iar după 23 august 1944 e paraşutat în ţară cu o echipă de legionari. În 1948 este arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. Trece prin Jilava şi Aiud. Eliberat în 1964. A fost asasinat de securitate la 4 ani după eliberare, în propria locuinţă din Sibiu.
Monografia comandantului Petraşcu – „Niculae Petraşcu: Un dac cult” – a apărut în 2005 la editura Elisavaros, Bucureşti, fiind alcătuită de ing. Gheorghe Jijie, camarad de suferinţă, pe baza documentelor din arhiva CNSAS şi a unor mărturii scrise. Este reconstituirea firului vieţii acestui om.
Din ea găsim date că tânărul Nicolae a scris în timpul studenţiei nişte amintiri preţioase intitulate Note din viaţa legionară. Pagini încărcate de emoţiile începutului luptei de formare a omului de mai târziu, sub miraculoasa charismă a Căpitanului şi la cot cu marile personalităţi ale Legiunii: Moţa, Marin, Gh. Furdui, Generalul Cantacuzino, Puiu Gârcineanu şi alţii. Aceşti ani de ucenicie lasă urme de neşters în sufletul tânărului student la Litere şi Filosofie, curat la suflet ca zăpada munţilor de unde se coborâse spre lumea cosmopolită a Bucureştilor, unde se va integra pe (mai mult…)

Comentarii (5)

28 octombrie 2011

28 octombrie: Pomenirea mucenicului Mircea Vulcănescu (1904-1952)

Filed under: sfintii inchisorilor,sinaxar — Mircea Puşcaşu @ 14:29
Tags: Mircea Vulcanescu

Mircea Vulcănescu (1904-1952)

S-a născut la 3 martie 1904 în Bucureşti. Şcoala primară a făcut-o în Bucureşti, gimnaziul la Iaşi şi Tecuci, familia sa refugiindu-se din Capitală după ce aceasta a fost ocupată de armata germană. În 1921 se înscrie la Facultatea de Filosofie şi Litere şi la cea de Drept din Bucureşti pe care le termină în 1925. A fost profund impresionat de Nae Ionescu şi Dimitrie Gusti pe care i-a avut profesori. Vulcănescu a plecat în 1925 la Paris pentru studii, dorind să-şi dea un doctorat în drept şi altul în sociologie, lucru nerealizat în final. A colaborat la cele mai renumite reviste de cultură ale vremii, dintre care: Cuvântul, Criterion, Floare de Foc, Familia etc.
Din iunie 1935 a fost director general al Vămilor până în septembrie 1937, când a fost demis. Numit director al Datoriei Publice în acelaşi Minister al Finanţelor. În anii următori a ocupat poziţii importante în administraţia naţională: 1940-1941, director la Casei Autonome de Finanţare şi Amortizare şi preşedinte al Casei Autonome a Fondului Apărării Naţionale, iar din 27 ianuarie 1941 subsecretar de stat la Finanţe, până la 23 august 1944.
După lovitura de stat din 23 august 1944, a revenit la postul de şef al Datoriei Publice, până la 30 august 1946, când a fost arestat în lotul al doilea al foştilor membri ai guvernului Antonescu, „criminalii de război”. La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniţă grea. Judecarea recursului s-a prelungit până în ianuarie 1948, când instanţa a menţinut pedeapsa.
De la arestare până la pronunţarea sentinţei, trece prin Văcăreşti şi Jilava. La Văcăreşti a fost consultat de guvernul comunist în pregătirea pentru negocierile României la Conferinţa de Pace de la Paris (1947). La Jilava ne arată măsura credinţei sale printr-o faptă demnă de Pateric. Era într-o celulă de exterminare, din beton, fără nimic, deţinuţii fiind nevoiţi să doarmă direct pe jos. Pe timpul iernii geamul era ţinut deschis intenţionat. Într-un frig cumplit, fără mâncare şi apă, îmbrăcaţi doar într-o zeghe ponosită şi dormind direct pe beton, supravieţuirea ţinea de ordinul miracolului. Au fost deţinuţi care au rezistat şi timp de trei săptămâni. În acest context, un tânăr deţinut nu a mai rezistat şi s-a prăbuşit din picioare. Asistenţa medicală i-a fost refuzată. Încă o noapte de dormit direct pe beton i-ar fi adus cu siguranţă moartea. Filosoful s-a aşezat jos şi l-a culcat pe deţinutul bolnav peste el. Acesta avea să-şi revină, dar Vulcănescu se va îmbolnăvi de pneumonie şi ulterior de TBC. A fost bătut cumplit trei zile cu un sac de nisip la Jilava (cf. Traian Popescu, „Experimentul Piteşti”).
Transferat ulterior la Aiud, suferind de tuberculoză în stadiu avansat, asistenţa medicală îi este refuzată şi este (mai mult…)

Comentarii (3)

HALLOWEEN – o sarbatoare SATANICA

Filed under: documentar,istoria ascunsa,ocult,taina faradelegii — Mircea Puşcaşu @ 11:34

INVAZIA PĂGÂNĂ

HALLOWEEN – o sarbatoare SATANICA

1

 2 (mai mult…)

Comentarii (2)

23 octombrie 2011

Părintele Justin: Să ne rugăm să înmulţească Domnul secerătorii, că sunt puţini

Filed under: interviu,Parintele Adrian Fageteanu,Parintele Iustin,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 23:10

Părintele Justin:

Să ne rugăm să înmulţească Domnul secerătorii, că sunt puţini

realizat de monahia Fotini, 13 octombrie 2011

Părinte, ce ne puteţi spune despre Părintele Adrian Făgeţeanu, care de curând a trecut la Domnul? L-aţi cunoscut în închisoare?
Eu nu l-am cunoscut personal, nu ne-am întâlnit, dar auzisem de el. Părintele Adrian a fost o figură rară în cadrul neamului nostru, pentru că din fragedă copilărie acest om s-a arătat a fi ales de Dumnezeu, pregătit parcă pentru o misiune aparte pentru Ortodoxia românească. Încercările şi întâmplările miraculoase din copilăria lui vin să ne întărească această convingere. Părintele Adrian a fost ales din pântecele maicii sale să fie un ostaş luptător în armata lui Hristos, atât pe plan religios, cât şi pe plan cultural. A fost omul suferinţei, un corifeu al suferinţei, începând cu Antonescu şi până în prezent, el a fost mingea de lovitură a tuturor politicienilor. Este omul care a trăit o viaţă de ascet şi isihast şi a sfârşit ca un mucenic. De aceea pentru noi trecerea lui dincolo este totodată şi o mare bucurie, pentru că s-a dus în împărăţia sfinţilor să formeze buchetul de rugăciune alături de Corneliu Codreanu, pe care Părintele Adrian îl avea ca model, alături de Părintele Petroniu Tănase şi Părintele Arsenie Papacioc şi nu în ultimul rând alături de Părintele Daniil Sandu Tudor, povăţuitorul lui duhovnicesc şi de ceata tuturor sfinţilor români. El a fost un luptător de frunte nu doar pentru ortodoxia românească ci pentru toată Europa creştină. Este un Luceafăr duhovnicesc al pământului României. Şi de aceea Dumnezeu i-a dăruit lungime de zile, deoarece orice zi în plus a Părintelui Adrian era un câştig pentru neamul nostru, prin sfaturile şi rugăciunile cu care a întărit pe mulţi creştini. Mai ales că nu s-a temut de nimic pe lumea aceasta, şi a combătut prin faptă şi prin cuvânt atât ateismul comunist, cât şi ecumenismul, erezia zilelor noastre şi a tuturor rătăcirilor, sectelor care slujesc idealului antihristic new-age. Eroismul său asupra întunericului new-ageist să fie pildă tuturor credincioşilor care vor să înfrunte urgiile antihristice de azi şi de mâine. Pentru noi nu există criză. Singura noastră criză este că nu am fost veghetori ai neamului şi ai tradiţiei noastre ortodoxe, şi am lăsat să pătrundă în mijlocul comunităţii creştine lupi răpitori, fie ei politici, fie religioşi. Păstorii noştri au cam ameţit repede de slava lumească şi nu au putut să se impună în apărarea drepturilor Ortodoxiei, după cum s-ar fi cuvenit. Părintele Adrian îi va smeri în faţa Tronului Dumnezeirii. Noi am avut soarta aceasta (mai mult…)

Lasă un comentariu

21 octombrie 2011

A FI SAU A PĂREA – DESPRE OMUL CULTURAL – de Mugur VASILIU

Filed under: articol,taina faradelegii — Mircea Puşcaşu @ 00:32

A FI SAU A PĂREA

DESPRE OMUL CULTURAL

de  Mugur VASILIU

Actele la control

Cu ceva timp în urmă – pe la începutul secolului al XIX-lea,
intelectualitatea românească, la unison cu cea europeană, căuta să dezlege un lucru care până mai devreme nu era nici măcar luat în seamă, dar care dintr-o dată a devenit esenţial, vital: originea, mai precis certificatul de naştere al poporului, al naţiunii din care făceau parte. Întreg efortul stătea sub semnul cultural, în scopul construirii unui om doar cultural. Aşa a apărut deodată – după cum spuneam – interesul pentru o nouă ştiinţă: cea a folclorului. A izbucnit căutarea, înregistrarea cu mijloacele vremii, inventarierea, …compunerea textelor care stau la baza formării poporului român. Ca de fiecare dată – de altfel, la fel ca astăzi – desigur că cea mai mare parte a intelectualilor avea model – şi tot desigur că modelul era unul străin, cel franţuzesc, adică cel european. După câteva încercări nereuşite de fals – tot după modelul European, după cum se va vedea – în cele din urmă s-au stabilit ca texte mărturie cele două balade pe care le cunoaştem astăzi: Mioriţa şi Meşterul Manole. Nu vom face analiză pe aceste texte şi nici nu vom considera dacă sunt sau nu nimerite pentru a arăta sau demonstra că poporul român s-a născut şi are şi certificat de naştere. Despre care este certificatul de naştere al poporului român vom vorbi altă dată – fiindcă noi nu împărtăşim aceiaşi idee.

Ni se pare important pentru ceea ce urmărim în textul de faţă să surprindem contextul european al momentului respectiv, pentru a observa unele apropieri de momentul actual european.
Pe scurt: Franţa tocmai îşi aflase cântecul războinic care arăta eroul ce stă la baza naşterii poporului francez: Le chanson du Rolland; asemenea lor, spaniolii se întăreau gândindu-se la marele Cid, eroul din care ei se iviseră în lume, personajul principal al lui „El cantar del mio Cid”; unul dintre imperii stabilise deja că, în „Das Niebelungenlied”, Siegfried are o importanţă capitală la formarea popoarelor germanice şi chiar la plămada întregii lumi. Mai din nord, Eda ne spune povestea altor popoare. Fără îndoială de un mare spectacol lingvistic, „Boewulf” reglează problema certificatului de naştere pentru regatul Marii Britanii. La fel de întârziaţi, dar la fel de prezenţi cum îi ştim, ruşii au scos la iveală – te şi miri cât de repede s-au mişcat – desigur, tot un mare războinic, căruia i-a fost dedicat certificatul de naştere al marelui popor rus, „Cântec pentru oastea lui Igor”.
Ceea ce pare cel puţin interesant şi atrage atenţia este faptul că s-a ales acelaşi moment pentru a se produce această legitimare – de parcă cineva ar fi cerut tuturor statelor „importante” actele la control! Cu puţină atenţie, sau cu o verificare serioasă se poate, credem noi, vedea că actele de naştere sunt de-a dreptul false – dar aceasta este o altă poveste despre care nu ne-am propus să vorbim acum. Pentru cei care cunosc legăturile oculte create în Europa secolelor 18 şi 19 nu este nimic de mirare. Procesul era unul de legitimare culturală, mitologică –oricum, dar în afara lui Dumnezeu.
Semnificativ ne apare şi faptul – pentru această situaţie „europeană” – că este pentru prima oară când întreaga cultură europeană a fost folosită, la unison, (mai mult…)

Comentarii (2)

19 octombrie 2011

Ciclu de conferinţe şi comemorări dedicate Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa, la Paris

Filed under: Parintele Calciu,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu @ 14:52

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părintelui nostru Mitropolit IOSIF, sâmbătă 19 noiembrie 2011, la Catedrala mitropolitană Sfinţii Arhangheli din Paris va continua ciclul de conferinţe comemorative MARTOR, dedicate martirilor mărturisitori din temniţele comuniste, şi nu numai.

Programul întregii zile va fi consacrat memoriei celui care a fost Părintele Profesor Gheorghe Calciu Dumitreasa.

Înaltpreasfinţitul Iosif va cuvânta în deschiderea comemorării şi va sluji parastasul de veşnică pomenire pentru Părintele Gheorghe, mort în urmă cu cinci ani, într-o marţi, pe 21 noiembrie, de Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
Prigonit, Părintele cunoaşte reeducarea şi izolarea totală, trece prin multe din temniţele româneşti, în două perioade de detenţie. Condamnat în 1948 la opt ani de închisoare – dar va face cincisprezece -, având capăt de acuzare « activitate împotriva siguranţei statului ». Trece prin puşcăriile din Piteşti, Gherla, Jilava, Viişoara (domiciliu forţat), fiind eliberat în 1964. Cea de a doua detenţie va debuta în anul 1978, când va fi acuzat de « furnizare de informaţii unei puteri străine », fiind condamnat la pedeapsa cu moartea. Pedeapsa va fi însă mai apoi comutată în zece ani de temniţă din care, sub « presiunea occidentului », nu va face decât aproape şase ani. Ajunge la spitalul de nebuni de la Jilava, apoi la închisoarea de la Aiud, alternând între aceasta din urmă şi celulele securităţii.
Eliberat din nou în 1984, un an mai târziu începe exilul său în Statele Unite ale Americii.
Programul zilei 

09h30 – Cuvântul de deschidere al Înaltpreasfinţitului Mitropolit IOSIF.

09h45 – În temniţă cu Ghiţă Calciu. Masă rotundă cu IPS Iosif, Marcel Petrişor – scriitor, Demostene Andronescu – poet.

12h00 – Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu, film interview realizat de monahul Moise de la mânăstirea Oaşa.

12h30 – Slujba Parastasului. Agapă.

Expoziţie de fotografie. Vânzare de carte.

14h00 – Bucarest – la mémoire mutilée, film (1990) de Sophie Martre, operator Horia Lapteş, colaborator Radu Boruzescu –regizor.

15h00 – Părintele Calciu – predania trăită, masă rotundă cu IPS Iosif, Răzvan Codrescu – jurnalist, scriitor, Lucian Popescu – jurist, teolog.

17h00 – Părintele Calciu şi biserica Sfinţii Arhangheli din Paris, prezentare a părintelui Constantin Târziu.

17h15 – Întrebări şi răspunsuri, la un ceai.

Vânzare de carte.

Mediatorul zilei este părintele Emilian Marinescu, consilier cultural.

Departamentul Cultural al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale vă pune la dispoziţie, spre cumpărare, următoarele titluri :

- Fericiţi cei prigoniţi (alcătuită de maicile de la Diaconeşti), ed. Bonifaciu.

- Părintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii (alcătuită de maicile de la Diaconeşti), ed. Bonifaciu.

- Viaţa părintelui Gheorghe Calciu (alcătuită de maicile de la Diaconeşti), ed. Christiana, 2007.

- Introducere in omiletica părintelui Calciu, de Lucian D. Popescu, ed. Christiana (conţine şi cele şapte predici).

- Cărţile spiritului, de Constantin Oprişan, ed. Christiana.

- Crucile pustiei. Poeme neptice, de Răzvan Codrescu, ed. Christiana.

- Piteşti, de Dumitru Bacu, ed. Christiana, cu o prefaţă de pr. Gh. Calciu.

- Testamentul părintelui Calciu, de Răzvan Codrescu, Claudiu Târziu, Lucian D. Popescu, ed. Christiana.

- Quelque part à l’est, de Marcel Petrişor, ed. Opera Magna, 2011.

- Cumplite încercări, Doamne, de Marcel Petrişor, ed. Christiana, 2011.

sursa: mitropolia.eu

Comentariu (1)

18 octombrie 2011

BUCOVINA PROFUNDA – 18 oct. 2011, Cuprins:

Filed under: cuprins,ultimile articole — Mircea Puşcaşu @ 13:48

  Ultimele articole – 18 oct. 2011

• PENTAXIM şi alte combinaţii de vaccinuri Posibile complicaţii postvaccinale. Cazul copilului de 1 ani şi 3 luni, paralizat după Pentaxim
• Capcana educaţiei sexuale, un atentat la sănătatea şi viitorul copiilor noştri – 21-22 octombrie la Suceava
• CRIZA VALORILOR EUROPEI – Bogdan Munteanu
• O erezie incoltita in Biserica Ortodoxa – IPS HIEROTHEOS VLACHOS DENUNTA O GRAVA EREZIE SI HULA DE TIP PROTESTANT
• Premizele teologhisirii ortodoxe – Mitropolit Hierotheos Vlachos
• Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor
• IPS Hierotheos Vlachos va conferenția la Iași – 14 oct, ora 19
• De la Tanc la Think-Tank
• Problemele demografice se acutizează
• ASUPRIREA ROMANILOR SI BLESTEMUL AURULUI CELOR SARACI
• 5 octombrie: Pomenirea Părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993)
• 4 octombrie: Pomenirea Elisabetei Rizea
• Părintele Adrian Făgeţeanu (16 nov. 1912 – 27 sept. 2011)
• 22 septembrie: Martiriul elevului Florea Găman din Slatina (1939)
• 22 septembrie : Martiriul comandantei legionare Elena Bagdad
• 22 septembrie: Martiriul comandantului legionar Victor Dragomirescu (Bucureşti, 1939)
• Părintele Arsenie Papacioc: „Ce atâta frică de moarte? De câte ori n-am murit până acum”? – interviu
• Cui foloseşte vaccinul anti gripal?

Comentarii (2)

17 octombrie 2011

PENTAXIM şi alte combinaţii de vaccinuri Posibile complicaţii postvaccinale. Cazul copilului de 1 ani şi 3 luni, paralizat după Pentaxim

Filed under: antivaccin,articol,Dr. Christa Todea-Gross — Mircea Puşcaşu @ 14:43

PENTAXIM şi alte combinaţii de vaccinuri

Posibile complicaţii postvaccinale.

Cazul copilului de 1 ani şi 3 luni, paralizat după Pentaxim

1.)    Pentaxim este un vaccin combinat care cuprinde 5 vaccinuri :  DTPa, VPI  şi HIB[1]
-          DTPa : trivaccin care conţine vaccinurile antitetanos, antidifteric şi antipertussis (tusea convulsivă)
-          HIB:  vaccin anti-Haemophilus Influenzae tip b
-          VPI: vaccin antipoliomielitic, cu virus inactivat
 2.)    Ce nu se spune despre combinaţiile de vaccinuri?
-          deoarece în ultimii 10-15 ani a crescut mult numărul de vaccinuri “obligatorii”, administrate sugarilor şi copiilor mici, a fost nevoie de această strategie. În felul acesta, părinţii erau mai uşor de convinşi să accepte ca sugarul lor să primească  27 de vaccinuri ( în România, cu mici variaţii în alte ţări), fără să fie înţepat de 27 de ori! Cu toate acestea, foarte puţini părinţi ştiu de acest număr exagerat de mare de vaccinuri cuprinse în cele 5-6 injecţii primite în decurs de un an. Pe de altă parte, era nevoie de aceste combinaţii de vaccinuri pentru a masca foarte bine reacţiile adverse ale fiecărui vaccin în parte. În felul acesta, dacă apare o reacţie adversă gravă după un vaccin, nu se poate spune cu certitudine care dintre vaccinuri le-a provocat.[2]
-          În urma combinaţiilor mai multor vaccinuri, nu se formează suficienţi anticorpi. Acest lucru s-a observat chiar şi la combinaţii mai mici, precum trivaccinul sau tetravaccinul .[3] Institutul Paul-Ehrlich din Germania a recunoscut că, la vaccinurile combinate, “pe lângă heterogenitatea vaccinurilor, prin combinarea mai multor substanţe active, se pot produce schimburi şi interacţiuni fizice şi chimice între antigene. Aceste modificări, chiar dacă le putem măsura imediat,  ele devin însă evidente uneori mult mai târziu…. Modificări imunologice, chimice şi fizice nu au fost încă suficient studiate. După legea combinării, se pot produce un număr însemnat de mare de modificări în activitatea antigenică a fiecărui vaccin în parte….Aceste rezultate arată că va fi nevoie de metode noi de evaluare a acestor modificări ”.[4] Adevărul trist este că, mai târziu, nimeni nu mai măsoară aceste modificări iar la ora actuală sunt complet neglijate. De ce? Ce ar avea de câştigat Companiile farmaceutice? Nimic. Ar avea doar de pierdut. Chiar şi Academia Americană de Pediatrie (AAP – American Academy of Pediatrics), a recunoscut că “acţiunea şi posibilele efecte secundare ale antigenelor combinate, nu au fost încă studiate. Datorită unor posibile schimburi şi interacţiuni fizice şi chimice între vaccinuri (fiecare vaccin având alt virus, conservanţi, etc),  se impune studierea activităţii fiecărei componente antigenice  în parte, atât singură cât şi în combinaţie cu altele. [5] (mai mult…)

Comentariu (1)

Capcana educaţiei sexuale, un atentat la sănătatea şi viitorul copiilor noştri – 21-22 octombrie la Suceava

Filed under: carte,conferinte,sexualizarea excesiva,taina faradelegii,Virgiliu Gheorghe — Mircea Puşcaşu @ 11:38

Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, BUCOVINA PROFUNDĂ  şi Asociaţia Familia Ortodoxă

vă invită la simpozionul

Capcana educaţiei sexuale

un atentat la sănătatea şi viitorul copiilor noştri

21-22 octombrie la Suceava

•  vineri, 21 octombrie, ora 18.00,   Aula Mare, Universitatea „Ştefan cel Mare”  Suceava

Conferinţa:

Revoluţia sexuală

mistificare a dorinţei şi naturii umane

Va conferenţia:  Virgiliu Gheorghe, biofizician
Va fi lansat volumul: Pornografia, maladia secolului XXI

• sâmbătă, 22 octombrie, ora 10.00, Sala de conferinţe a Arhiepiscopiei, str. Vasile Bumbac, nr. 2

 Problematică şi soluţii

ancheta jurnalistica, cursuri alternative, discutii
Irina Nastasiu, jurnalistă, Asociaţia Pro-vita, Piatra Neamţ
Gabriela Alexandru, formatoare, Fundaţia Arsenie Boca, Bucureşti
Leonard Vancu, formator, Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constanţa
Vezi mai jos afisele: (mai mult…)

Comentarii (5)

11 octombrie 2011

CRIZA VALORILOR EUROPEI – Bogdan Munteanu

Filed under: apologetica,articol,Fundatia George Manu — Mircea Puşcaşu @ 23:12

CRIZA VALORILOR EUROPEI

Bogdan Munteanu

Recentele atentate din Norvegia sunt un simptom evident al unei crize profunde a valorilor Europei. Un fapt care, chiar dacă este izolat, a izbucnit cu putere şi care ne sugerează ce frământări s-ar mai putea produce în adâncuri şi ce ar mai putea erupe la suprafaţă în viitor.
Evenimentul s-a constituit în pretext pentru încingerea unor dispute pe tărâm ideologic. Stânga şi mass-media influentă s-au grăbit să-l portretizeze pe asasin numaidecât drept un “fundamentalist creştin”, trecând cu vederea apartenenţa sa masonică – dovedită şi recunoscută. Vinovaţii “ideologici” ar fi, după aceste cercuri, grupările de dreapta şi extrema dreaptă. Acestea, prin discursul lor xenofob, ar fi creat o atmosferă propice germinării unor asemenea fapte teribile, fie ele puse la cale doar de către indivizi izolaţi. În mod simetric, dreapta dă vina la rândul ei pe … stânga, datorită politicilor sale imigraţioniste şi “multiculturaliste”, care ar  atenta pe termen lung la identitatea culturii şi civilizaţiei europene. Foarte vocali în acest sens s-au dovedit a fi chiar şi în România comentatori orientaţi după idei ale dreptei conservatoare (dar fără o dimensiune explicit creştină) gen Dragoş Aligică, în Revista 22 sau senatorul PDL Iulian Urban, pe blogul său.
După cum se observă, cazul este instrumentalizat atât de o parte cât şi de cealaltă, conform propriei agende. Văzând până unde s-a putut ajunge, constatăm totuşi că demonii bântuie prin toate ungherele. Atât în ideologiile celor care îi stârnesc, cât şi în ideologiile de sens contrar care, filtrate prin mintea unora, pot lua accente psihopatice sau demne de un posedat. Pe aceştia nici “umanismul” şi nici “europenismul rasial-cultural” nu au instrumente să-i exorcizeze. Căci, să fim serioşi, numai cei de o manifestă rea-credinţă pot asocia o idee sau un fundament “creştin” unei asemenea fapte îngrozitoare. Acest individ este până la urmă tot victima unui sistem umanist şi secular, care şi-a arogat unele accesorii pseudo-creştine într-un program de “luptă” pe care-l vedea drept unica ieşire din profunda criză europeană.
Numai că această “soluţie”, în disperarea ei, este un (mai mult…)

Comentarii (2)

O erezie incoltita in Biserica Ortodoxa – IPS HIEROTHEOS VLACHOS DENUNTA O GRAVA EREZIE SI HULA DE TIP PROTESTANT

Filed under: apologetica,articol,Hierotheos Vlachos — Mircea Puşcaşu @ 21:50

O erezie incoltita in Biserica Ortodoxa

IPS HIEROTHEOS VLACHOS DENUNTA O GRAVA EREZIE SI HULA DE TIP PROTESTANT care ameninta teologia si viata Bisericii ortodoxe de astazi, viclenind in numele intoarcerii la “Biserica primara”
Despre atacul ecumenistilor asupra isihasmului si promovarea desei impartasanii, fara pregatirea premergatoare prin spovedanie
Cuvantul αἵρεση provine de la verbul αἱρέομαι-οῦμαι si semnifica alegerea si preferarea unui anumit aspect dintr-o invatatura, aspect care este absolutizat in defavoarea intregului, a adevarului integral.
Din perspectiva Ortodoxiei, erezia este abaterea de la invatatura consacrata a Bisericii, asa cum a fost ea exprimata de Apostoli si de Parintii Bisericii, mai ales in Sinoadele Locale si Ecumenice. Spre exemplu, invatatura despre unirea celor doua firi in Hristos s-a exprimat la Sinodul IV Ecumenic, potrivit careia firea dumnezeiasca si firea omeneasca s-au unit „neamestecat, neschimbat, nedespartit si neimpartit” in ipostasul Cuvantului.
Cand se accentueaza firea dumnezeiasca in defavoarea firii omenesti, se cade in erezia monofizitismului. Cand se accentueaza firea umana in defavoarea celei dumnezeiesti si mai ales in defavoarea unitatii celor doua firi, se cade in erezia nestorianismului.
Cele de mai sus arata ca trebuie sa primim dogmele Bisericii, exprimate in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie, adica in textele Profetilor, ale Apostolilor si ale Parintii, dogme pe care ultimii le-au exprimat in Sinoade Locale si Ecumenice. Altfel se altereaza adevarul revelat al credintei, iar aceasta alterare se realizeaza prin rationamente si ganduri pioase referitoare la adevarurile dogmatice ale Bisericii.
1. Exista, chipurile, doua tipuri de ecleziologie in Biserica Ortodoxa
In ultima vreme se infiltreaza si incolteste o invatatura eretica care surpa indirect intregul edificiu al invataturii ortodoxe. Nu i-as arata un interes special si atentie, daca nu as vedea ca se raspandeste ca molima: o intalnesc in carti si texte ale teologilor si filozofilor, in articole, in conferinte care se asculta de la posturile de radio.
Nu este lovita fatis invatatura dogmatica a Sfintei Scripturi, a Sinoadelor Ecumenice, ci sunt atacate cu perfidie premizele teologiei ortodoxe.
Se scrie si se spune ca incepand cu (mai mult…)

Comentariu (1)

Premizele teologhisirii ortodoxe – Mitropolit Hierotheos Vlachos

Filed under: apologetica,articol,Hierotheos Vlachos — Mircea Puşcaşu @ 21:36

Premizele teologhisirii ortodoxe

Mitropolit Hierotheos Vlachos

Sfintii Parintii ne-au invatat ca pentru a combate o invatatura eretica trebuie mai intai subliniate premizele teologiei ortodoxe. Intrebarea care se pune este, in definitiv, cine este teolog in Biserica si cine poate teologhisi? Este graitor faptul ca Sfantul Grigorie Teologul in introducerea la cuvintele sale teologice in care combate erezia arienilor, mai ales cea a eunomienilor epocii sale – principala erezie printre arieni, care folosea argumente filosofice – a fost nevoit sa precizeze mai intai premizele teologhisirii ortodoxe, adica a aratat cine poate si trebuie sa teologhiseasca.
Acolo Sfantul Grigorie Theologul se refera la „cei mestesugiti in cuvant” care se desfateaza „de nelegiuitele cuvinte goale de sens” si de contradictiile „pseudo-cunoasterii”, „sofisti in cuvinte, necuviinciosi si confuzi”.
Cuvantul filosofic al eunomienilor „primejduieste ca marea noastra taina sa cada in derizoriu”. Pe Eunomie care teologhiseste filosofic si traieste in afara traditiei Bisericii il numeste „dialectician si flecar”.
Acesta este motivul pentru care inainte de toate clarifica premizele fundamentale ale teologiei ortodoxe. Spune ca teologia nu este o lucrare oarecare si mai ales nu este la indemana celor neslefuiti sufleteste. Nu se cade tuturor sa teologhiseasca, ci doar celor „incercati si inaintati in vederea lui Dumnezeu si inainte de toate, cu sufletul si cu trupul curatite sau care cel putin acum se curatesc”.
Si aceasta se cuvine, pentru ca primejdios lucru este (mai mult…)

Comentariu (1)

Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor

Filed under: articol,istoria ascunsa,iudeo-masonerie — Mircea Puşcaşu @ 01:03

Un interbelic uitat:  Ilariu Dobridor

Printre figurile pe nedrept uitate ale “noii generaţii” interbelice se numără şi olteanul Constantin Florea Cioroianu, cunoscut în epocă sub pseudonimul Ilariu Dobridor (Dobridorul – toponim cu rezonanţă de basm – este satul din Dolj în care scriitorul a văzut lumina zilei, se pare la 1 noiembrie 1909¹).
Era fiu de ţărani mijlocaşi (tatăl, Florea Cioroianu, ştia o brumă de carte, pe cînd mama, Maria, era analfabetă), al doilea dintre cei opt copii ai familiei rămaşi în viaţă (trei băieţi şi cinci fete).
A făcut clasele elementare în satul natal, avîndu-l ca prim dascăl pe învăţătorul Ioachim Negriţescu. Dincolo de aspra viaţă cîmpenească, satul se întemeia sufleteşte pe tradiţia folclorică încă vie şi pe rînduielile bisericeşti ale Ortodoxiei (preotul satului era pe atunci Ion Bercea, iar cîntăreţ – iscusitul Mitiţă Negreţ). Această matcă patriarhală şi-a pus adîncă pecete pe sufletul viitorului poet, iar opera lui o va mărturisi cu vădită înfiorare. Dobridorul pierdut între lanuri, salcîmi şi sălcii plîngătoare, “gura de rai” a Fîntînii Suhatului (islazul unde păşteau oile şi vitele), şipotul molcom al pîrîului Balasan – toate acestea vor constitui un fond de inepuizabilă nostalgie, transparent în multe dintre poemele sale (“Nostalgie”, “Chemare”, “Tristeţe”, “Reverie”, “Visare” etc.).
Recomandat de învăţătorul satului, va urma, ca bursier, Liceul Militar din Craiova, fără să fie însă atras de viaţa cazonă. După absolvire, răspunzînd chemării sale celei mai intime, se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie, unde va fi unul dintre studenţii preferaţi ai profesorului Nicolae Cartojan, vestitul istoric al literaturii noastre vechi². Va fi frecventat, fascinat, ca mai toată elita generaţiei lui, măcar o parte din strălucitele cursuri ale profesorului Nae Ionescu (a cărui influenţă se face destul de mult simţită în scrisul său (mai mult…)

Lasă un comentariu

10 octombrie 2011

IPS Hierotheos Vlachos va conferenția la Iași – 14 oct, ora 19

Filed under: articol — Mircea Puşcaşu @ 23:59

Vineri, 14 octombrie 2011, ziua prăznuirii Sfintei Cuvioase Parascheva, Înaltpreasfințitul Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie, va susține, începând cu orele 19.00, conferința cu titlul: „Teologia ca trăire din perspectiva învăţăturii Părintelui Ioannis Romanidis”. Locul: Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”.

Cine este IPS Hierotheos Vlachos? Înaltpreasfinţitul Hierotheos Vlachos s-a născut în Ioannina, în 1945, şi a studiat la Facultatea de Teologie din Tesalonic, remarcându-se ca student eminent, ucenic al reputatului patrolog Panaghiotis Xristou. A preferat viaţa monahală carierei academice, care, de altfel, îi era la îndemână. În 1971 a fost hirotonit diacon, iar în 1972 preot, şi a slujit în cadrul mitropoliilor Edesei, Peli şi Almopia, Thiva şi Levadia şi în Arhiepiscopia Atenei, ca predicator şi îndrumător al tinerilor. În 1995 devine Mitropolit de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie.
Scrie mult despre crizele şi bolile omului contemporan din perspectiva învăţăturii Părinţilor: 77 de cărţi cu tematică teologică, eclezială, socială, care au la bază învăţătura Sfinţilor Părinţi. Dintre acestea, 64 au fost traduse în 21 de limbi, iar altele sunt în curs de traducere. Dintre cărțile traduse în limba română menționăm: Psihologia existențialistă și psihoterapia ortodoxă, Boala și tămăduirea sufletului în tradiția ortodoxă, Psihoterapia ortodoxă – Știința Sfinților Părinți, Psihoterapia ortodoxă – Continuare și dezbateri, Persoana în tradiția ortodoxă, Spovedania și vindecarea sufletului, O noapte în pustia Sfântului Munte. Convorbire cu un pustnic despre rugăciunea lui Iisus, Monahismul ortodox ca viață profetică, apostolică și martirică, Sfântul Grigorie Palama Aghioritul, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex.
Ceea ce defineşte opera sa, dar mai ales lucrarea sa ca păstor în Biserică, este înţelegerea terapeutică, vindecătoare a întregii teologii. Biserica este spital duhovnicesc, clericii sunt doctorii de suflete, cei care conduc omul la luminare şi la îndumnezeire. Teologia, viaţa bisericească, Liturghia nu au sens decât dacă omul se vindecă de moarte şi învie, se sfinţeşte. Cunoaşterea omului este efectivă, reală, doar dacă acesta se vindecă, se curăţeşte şi ajunge la vederea lui Dumnezeu. De aceea consideră că teologia autentică nu este posibilă fără o autentică experienţă isihastă.
Conferința pe care Părintele Mitropolit Hierotheos o va susține la Iași, pe 14 octombrie, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”, va avea titlul „Teologia ca trăire din perspectiva învăţăturii Părintelui Ioannis Romanidis”.
Ioannis Sava Romanidis (1927-2001) s-a născut din părinți greci, care au emigrat, imediat după nașterea sa, în America. A urmat studii teologice la Seminarul teologic ortodox Holy Cross, pe care l-a absolvit în 1949. În timpul studenției la Universitatea din Yale, în 1951, a fost hirotonit preot. Părintele Romanidis și-a completat studiile la Paris și Atena, unde, în 1957, și-a luat doctoratul în Teologie. În 1958 a fost numit profesor la Seminarul teologic ortodox Holy Cross, iar, începând cu 1968, a fost profesor la Facultatea de Teologie din Tesalonic. Activitatea sa academică, neîntreruptă de pensionarea timpurie din 1984, l-a consacrat ca un erudit teolog, apărător al ortodoxiei credinței pe fundamentele revelației scripturistice și pe mărturiile Sfinților Părinți.
În scrierile sale, Părintele Ioannis Romanidis a adăugat teologiei academice tradiția patristică și rugăciunea Bisericii, ca duh dătător de viață.
sursa: doxologia.ro

Lasă un comentariu

De la Tanc la Think-Tank

Filed under: articol,lupta impotriva uitarii — Mircea Puşcaşu @ 22:29

De la Tanc la Think-Tank

Despre nationalism si intelectualii-anexa

de Magda Ursache
Îmi asum din nou riscul de a vorbi despre patrie, deşi ştiu bine că pot fi acuzată ori de extremism ori de prostie. Patriotismul constructiv e confundat cu extremismul, pus pe seama pseudo-naţionalismului ceauşist (orice om normal, în ’68, îl alegea pe Ceauşescu, nu pe sovietici, dar atunci şi numai atunci) ori a primitivilor, suspectaţi de stupiditate şi de înapoiere. N-am destule litere bold să subliniez confuzia programată între cei cu sentiment firesc patriotic şi ceilalţi, patrioţi de tarabă, îmbujoraţi în exces, care trag foloase necuvenite din asta. Cît despre naţionalism (Iorga: curat; Rădulescu-Motru: pozitiv; Eugen Coşeriu: sănătos) e un patriotism mai vocal, deloc de rejectat. Şi nu-i neapărat paranoic, neapărat antidemocratic, antiintelectual, anticultural, cum îl taxează cei care sunt răsplătiţi gras pentru asta. Am exemple.
Naţionalism înseamnă, după Dan Culcer, prioritate românească, rezistenţă, construcţie, acum, cînd ne destrămăm, cînd voinţa de a de-construi e puternică. Naţionalismul, adaug eu, cere stat forte.
Într-un interviu luat de Ştefan Manasia pentru „Tribuna” din 1-15 iulie, 2011 (Aşteptarea venirii unei zile astrale este o iluzie în plus), D. Culcer formulează un diagnostic precis: „Ţesutul social al României este alterat, zdrenţuit, peticit, găurit, ars, destrămat. În numele restauraţiei valorilor democratice, s-a făcut totul pentru a distruge, haotiza, devaloriza”.
Într-adevăr, s-a făcut totul ca esenţa etnică să fie depreciată, ne-am erodat în fel şi chip imaginea identitară, codul identitar, noi înşine primii. Cuvîntul specific e folosit doar ca negaţie, de exemplu, ospitalitatea nu-i specific românească. Mă rog, dacă nu ne place ospitalier, să spunem îngăduitor. Prea îngăduitor. Miturile exponenţiale au fost dispreţuite, cuvîntul jertfă a fost batjocorit, mult-ironizatul vers, Ce-ţi doresc eu ţie, Dulce Românie, a primit replica provocatoare a lui Mircea Toma, gata să ne înveţe „cum să-ţi iei România la palme”. Pe postul Naţional TVR. Mircea Mihăieş depistează orice „tresărire tîmpit-patriotică”, iar Mircea Cărtărescu declară: „n-am crezut niciodată în specificul naţional”, în contrast cu Cezar Ivănescu: „Nu cunosc cu adevărat mari poeţi care să nu fie dublaţi de mari caractere, de oameni care trăiesc pînă la capăt drama poporului lor”.  Mircea Dinescu deploră (mai mult…)

Lasă un comentariu

Pagina următoare »