CALENDARUL ANTIC CARPATO-DANUBIANO-PONTIC

CALENDARUL ANTIC CARPATO-DANUBIANO-PONTIC

1.000.000 - 10.000 - Paleoliticul

1.000.000 - 100.000 - Paleloliticul inferior

100.000 - 40.000 - Paleoliticul mijlociu

40.000 - 10.000 - Paleoliticul superior

10.000 - 5.500 - Mezoliticul sau epipaleoliticul

5.500 - 2.500 - Neoliticul

2.500 - 1.800 - Perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului

1.800 - 800 - Epoca bronzului

800 î.e.n - sec. I/III e.n. - Epoca fierului

800 - 450/300 î.e.n. - Hallstatt sau prima vârstă a fierului

SEC. VII-VI î.e.n. - Colonizarea grecească a ţărmului Mării Negre

657/656 - Întemeierea primei colonii greceşti pe litoralul Mării Negre

SEC. VI î.e.n. - Pătrunderea influenţelor scitice în regiunile carpato-dunărene

514 - Expediţia nereuşită a regelui Darius I la Nordul Dunării

450/300 î.e.n. - 106 e.n. - Latene sau a doua epocă a fierului

450 - 300 - Începe trecerea triburilor getice de la S şi SE de Carpati la a doua epocă a fierului

CCA. 400 - Datarea tezaurului de la Aghighiol

339 - Conflictul dintre Ateas şi "Rex Histrianorum"

326 - Campania dezastruoasă a guvernatorului Traciei, Zopyrion, împotriva Olbiei.

300 - 280 - Pătrunderea celţilor în spaţiul carpato-danubiano-pontic

300 - 100 - Generalizarea culturii Latene pe întreg teritoriul geto-dacic

300 - Conflictul dintre Dromichaites şi Lysimachos

SEC. III - II - Pătrunderea triburilor scitice în ţinuturile nord-pontice

SEC. III - Un decret histriot îl menţionează pe Zalmodegikos

292 - O nouă campanie iniţiată de Lysimachos eşuează

CCA. 200 - Un decret histriot îl menţionează pe Rhemaxos

CCA. 200 - regele dac oroles se opune pătrunderii bastarnilor

109 - Atacul dacilor şi scordiscilor la sud de Dunăre este respins de M. Minucius Rufus

100 î.e.n. - 106 e.n. - Maxima înflorire a culturii Latene la geto-daci

CCA. 80 - Primele incursiuni ale denarului roman de argint în Dacia

75 - 74 - Campania proconsului Macedoniei împotriva dacilor şi scordiscilor

70 - 44 - Domnia lui Burebista

61 - Geţii sprijină revolta cetăţilor pontice împotriva romanilor. C.Antonius Hybrida este înfrânt

60 - 50 - Burebista nimiceşte triburile celtice ale boiilor şi tauriscilor

55 - Burebista stabileşte vremelnic hotarele Daciei pe munţii Haemus şi la Marea Neagră

48 (PRIMĂVARA) - Bătălia de la Pharsalos. Burebista intervine diplomatic pe lângă Pompei

44 - Asasinarea lui Burebista

31 - Dicomes rege dac din Muntenia şi Moldova centrală, oferă sprijinul său lui Marcus Antonius înaintea înfruntării decisive a acestuia cu Octavian la Actium. În Banat şi poate Oltenia este atestat Cotiso rege dac duşman al imperiului roman care atacă ţinuturile acestora pentru destabilizarea puterii romane la graniţe

29 - 28 - O invazie bastarno-dacă la sudul Dunării împotriva tracilor dentheleti, aliaţi ai romanilor este respinsă de proconsulul Macedoniei, M.Licinius Crassus, ajutat de regele get din SV Dobrogei, Roles fiind răsplătit cu titlul de socius et amicus populi romani. După scurt timp este atacat de Dapyx, rege get din centrul Dobrogii, Roles apelează la ajutorul lui Crassus. Campania iniţiată de acesta duce la înfrângerea lui Dapyx (care se sinucide) şi este continuată spre nord împotriva lui Zyraxes, regele get nord-dobrogean care în faţa iminentei înfrângeri se refugiază la nord de Dunăre. În resedinţa acestuia sunt găsite trofeele obţinute cu ocazia înfrângerii lui Hybrida

4 IULIE 27 - M.Licinius Crassus îşi celebrează la Roma triumful ex thraecia et geteis

27 î.e.n. - 14 e.n. - Domnia lui Augustus. În ultimii zece ani ai domniei Dobrogea intră sub supravegherea directă a imperiului roman

9 - 18 e.n. - P.Ovidiu Naso îşi petrece ultimii ani ai vieţii în Dobrogea scriind Tristia şi Epistulae ex Ponto

11/12 e.n. - Sextus Aelius Catus general comandant al districtului militar din Moesia, strămută circa 50.000 de geţi pe malul drept al Dunării (Ripa Thraciae), numeroase cetăţi dacice din Câmpia Română (Zimnicea, Piscul Crăsanilor, Popeşti) nu mai atestă o locuire ulterioară domniei lui Augustus.

12 e.n. - Geţii din Moldova de Jos atacă nordul Dobrogii şi cuceresc cetatea Aegyssus (Tulcea) apărată de o garnizoană odrisă. Atacul este respins de regele Odris, Rhoemetalces I şi de o legiune romană, comandată de P.Vitellius

15 e.n. - Geţii cuceresc cetatea Troesmis (Igliţa) dar L.Pomponius Flaccus, comandantul Moesiei, îi înfrânge şi restabileşte ordinea în nordul Dobrogei.

cca 20 e.n. - Sub presiunea roxolanilor, sarmaţii iazigi din E daciei se stabilesc între Dunăre şi Tisa.

57 - 67 - Guvernarea lui Tiberius Plautius Silvanus Aelianus în provincia Moesia, printr-o incursiune rapidă strămută 100.000 de transdanubieni (sarmaţi, bastarni, geto-daci) în sudul Dunării ad praestenda tributa

69 - Invazii ale dacilor şi ale sarmaţilor-roxolani în sudul Dunării, în provincia Moesia. Ripostă hotărâtă a guvernatorului Moesiei, M.Aponius Saturninus

85/86 (iarna) - Invazie fulgerătoare a dacilor, aliaţi cu roxolani, bastarni, iazigi, condusă poate de Decebal. C.Oppius Sabinus, guvernatorul provinciei, este înfrânt într-o luptă şi ucis. Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului şi Funisulanus Vettonianus reuşesc cu mari eforturi să-i respingă peste fluviu pe atacatori

87 (vara) - Prefectul pretoriului, Cornelius Fuscus, iniţiind o campanie în inima Daciei, trece Dunărea şi înaintează (poate pe Valea Oltului) în direcţia Sarmizegetusei. În aceste condiţii, Duras-Diurpaneus cedează tronul lui Decebal. Atras într-o ambuscadă, Fuscus este înfrânt şi ucis. Stindardul unei legiuni (a V-a Alaudae) cade în mâinile biruitorului

87 - 106 - Domnia lui Decebal

88 - Tettius Iulianus, consul în 83, apoi guvernator al Moesiei Superior, preia comanda forţelor romane îndreptate împotriva lui Decebal obţinând o victorie la limită la Tapae (Porţile de Fier ale Transilvaniei) pe care însă nu îndrăzneşte să o fructifice

89 - În urma victoriei de la Tapae se încheie pacea daco-romană prin care formal Decebal se recunoaşte rege clientelar în schimbul unor subsidii anuale şi a altor avantaje

27 IANUARIE 98 - La moartea lui M.Cocceius Nerva, tronul imperiului roman este ocupat de fiul său adoptiv M.Ulpius Traianus originar din municipiul Italica, Spania

99 - Vizită de inspecţie a împăratului Traian în provinciile balcano-dunărene

101 (PRIMĂVARA) - 102 (IARNA) - Primul război daco-roman

25 MARTIE 101 - Traian părăseşte Roma îndreptându-se spre frontul dacic

102 (TOAMNA) - Se încheie pacea de compromis între Dacia şi Roma

DECEMBRIE 102 - Traian este primul împărat care poartă supranumele de dacicus

105 (PRIMĂVARA) - Apollodor din Damasc încheie construcţia podului peste Dunăre la Drobeta

105 (VARA) - 106 (VARA) - Al doilea război dacic

4 IUNIE 105 - Traian părăseşte Roma îndreptându-se spre frontul dacic

106 (VARA) - Asediul şi căderea Sarmizegetusei. Statul dac este desfiinţat şi transformat parţial în provincie romană

11 AUGUST 106 - O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum (Moigrad, SJ) atestă la această dată încheierea războiului

106 - 271 - Existenta provinciei romane Dacia

107 - Întors triumfător la Roma, Traian organizează sărbători în cinstea victoriei care durează 123 de zile

107 - 109 - Se construieste în Dacia drumul Dierna - Ulpia Traiana - Apulum - Potaissa - Napoca - Porolissum

108/110 - Fundarea de către Decimus Terentius Scaurianus a capitalei provinciei Dacia, denumită în cinstea împăratului Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica, oraşul primind rangul de colonia

109 - Inaugurarea monumentului de la Adamclisi

112 - Pe monedele imperiale, legenda Dacia Augusti Provincia înlocuieşte pe cea de Dacia Capta

12 MAI 113 - Inaugurarea columnei lui Traian în noul forum, operă de artă atribuită lui Apollodor din Damasc, basorielefurile sale povestesc în 124 de episoade istoria războaielor daco-romane

114 - Senatul îi decernează lui Traian titlul de Optimus Princeps

11 AUGUST 117 - Survine moartea împăratului Traian a cărui cenuşă este depusă într-o urnă aurită în soclul columnei

117 - 138 - Domnia împăratului Publius Aelius Hadrianus

117 - 118 - Atacuri ale sarmaţilor iazigi şi roxolani, împletite cu răscoale ale dacilor supuşi, evenimente în cursul cărora cade însuşi guvernatorul provinciei Dacia, C.Iulius Quadratus Bassus. Ordinea este restabilită odată cu sosirea în Dacia a împăratului Hadrianus. Are loc incendierea suprastructurii de lemn a podului de la Drobeta

119 - Reorganizarea provinciei Dacia prin împărţirea ei în Dacia Superior şi Dacia Inferior

123 - 124 - o nouă vizită a împăratului Hadrian în provincia Dacia este legată ipotetic de o nouă împărţire administrativă a Daciei în trei provincii: Dacia Superior, Dacia Inferior şi Dacia Porolissenis

129 - Prima menţiune epigrafică a Daciei Inferior

132 - 133 - Inaugurarea apeductului oraşului Ulpia Traiana Sarmizegetusa

2 IULIE 133 - O diplomă militară a lui Hadrian descoperită la Gherla atestă Dacia Porolissensis

143 - Atac al dacilor liberi împotriva Daciei respins de trupele romane

8 IULIE 158 - Data ultimei menţiuni epigrafice a Daciei Superior

167 - Dacii costoboci atacă provincia Dacia apoi îşi continuă atacul la sud de Dunăre, până în Macedonia şi în Grecia

167 - 169 - A treia şi ultima reorganizare a Daciei: Dacia Apulensis, Dacia Porolissensis şi Dacia Malvensis

168 - Sunt respinse atacurile popoarelor migratoare

170 - Costobocii atacă sudul Dunării, lupte în timpul cărora cade guvernatorul Daciei M.Claudius Fronto. După aceste evenimente costobocii nu mai sunt menţionati de izvoare

183-184 - Dacii liberi atacă nordul provinciei, fiind respinşi de trupele romane conduse de generalii D.Clodius Albinus şi C.Pescennius Niger

213 - Împăratul Caracalla vizitează Moesia Inferior şi Dacia

222 - 235 - În timpul domniei împăratului Severus Alexander este atestată documentar Concilium Trium Daciarum cu sediul la Sarmizegetusa, care primeşte titlul onorific de metropolis

CCA 230 - Este atestat epigrafic oraşul Malva

236 - Împăratul Maximin Tracul (235-238), originar din Moesia Inferior, duce lupte împotriva sarmaţilor iazigi şi a dacilor liberi luînd titlurile de Dacicus Maximus şi Sarmaticus Maximus

238 - Puternica invazie a carpilor din vremea împăraţilor Pupienus şi Balbinus este respinsă de Tullius Menophilus noul guvernator al Moesiei Inferior

242 - Invazie carpo-gotică în Moesia şi Tracia

245 - 247 - Cel mai puternic atac carpic împotriva provinciei Dacia este respins de împăratul Filip Arabul care în urma acestei victorii adoptă titlul de Carpicus Maximus, sunt fortificate Sucidava, Romula şi Drobeta, este abandonat limes transalutanus

IULIE - AUGUST 246 - Împăratul Filip Arabul acordă Daciei dreptul de a bate monedă de bronz, fiind emise monezi cu efigia împăratului şi cu reprezentarea provinciei

248 - O alianţă de carpi, goţi, taifali şi bastarni conduşi de regii goţi Argaithus şi Guntherichus invadează Dobrogea fiind respinşi de C.Messius Quintus Decius. De acest eveniment este legată distrugerea oraşului Histria

249 - 251 - Împăratul Decius după victoria asupra lui Filip Arabul luptă împotriva dacilor liber luându-şi supranumele de Dacicus Maximus şi Restitutor Daciarum. Emite monedă cu legenda Dacia Felix. Domnia acestui împărat marchează declinul provinciei Dacia.

SEC III - Inflitrarea în Moldova meridională şi în Muntenia a păstorilor sarmaţi care intră în strânse relaţii cu populaţia autohtonă

253 - O nouă invazie a goţilor şi carpilor la sudul Dunării este respinsă de M.Aemilius Aemilianus, guvernatorul celor două moesii şi al Panoniei inferioare

255/258 - Ultimul document epigrafic descoperit la Sarmizegetusa. După această dată oraşul intră într-un pronunţat declin

257 - După înfrângerea dacilor liberi, împăratul Gallienus adoptă supranumele de Dacicus Maximus

270 - 275 - Domnia împăratului Aurelian. Pe emisiunile monetare din timpul său găsim legenda Dacia Felix

271 - Împăratul Aurelian dispune părăsirea provinciei Dacia. Odată cu retragerea armatei părăseşte provincia marea majoritate a administratiei şi o parte a populaţiei romane care se instalează la sud de Dunăre într-o nouă provincie Dacia care mai apoi se împarte în Dacia Ripensis şi Dacia Mediterranea

273 - După campania din Asia şi înfrângerea Palmyriei, Aurelian revine la Dunărea de Jos pentru a opri atacul carpilor, în urma victoriei repurtate, împăratul ia titlul de Carpicus Maximus şi Dacicus Maximus

280 - 300 - În Dacia evacuată de garnizoanele romane pătrund dacii liberi. Prezenţa carpilor este atestată arheologic

295 - 297 - În urma luptelor purtate la Dunărea de jos, împăratul Galeriu ia de şase ori titlul de Carpicus Maximus

SEC IV - Începe inflitrarea religiei creştine în rândul populaţiei autohtone începând din vechea vatră a provinciei Dacia

306 - 337 - Domnia lui Constantin cel Mare în care se reiau oficial legăturile peste Dunăre, prin construcţia de poduri şi cetăti la nord de Dunăre, practic se încearcă "readucerea întregii Dacii la imperiu"

315 - 316 - După respingerea unor atacuri ale carpilor şi gotilor la Dunăre, Constantin cel Mare îşi ia supranumele de Carpicus Maximus şi Goticus Maximus

324 - 328 - Se inaugurează orasul Constantinia Dafne la nord de Dunăre în zona gurilor de vărsare ale Argeşului

325 - Are loc Conciliul de la Niceea în timpul căruia se pun bazele dogmei creştine la care ia parte şi un episcop din "Scythia"

5 IULIE 328 - Inaugurarea podului de peste Dunăre între Sucidava (Celei) şi Oescus (Ghighen, BG)

331 - 332 - Constantin cel Mare înfrânge categoric goţii luându-şi titlul de carpicus victor ac triumphator, încheind cu ei un tratat (foedus) acordându-le titlul de foederati. Timp de trei decenii între goţi şi imperiu va domni pacea

375 - Hunii nimicesc regatul ostrogot din nordul Mării Negre, moment ce marchează apariţia popoarelor migratoare în spaţiul carpato-danubiano-pontic

376 - 602 - Perioadă în care populaţia daco-romană sub presiunea migraţiilor se retrage înspre munţi ducând o viaţă de agricultori şi păstori

9 AUGUST 378 - Goţii izgoniţi de migraţia hună nimicesc armata romană la Adrianopole unde împăratul Valens îşi găseşte moartea pe câmpul de luptă

381 - Cu ocazia unei invazii a hunilor şi a scirilor în imperiul roman, istoricul bizantin Zosimos îi menţionează pe carpi. Pentru ultima oară în istorie

408 - 450 - Dominaţia hună asupra unui vaste teritoriu din Europa centrală şi de est

449 - Cu ocazia unei solii bizantine la curtea lui Attila în vederea încheierii unui tratat, cronicarul Priscus din Panion, menţionează populaţia nord-dunăreană care trăieşte sub stăpânirea lui Attila

454 - După moartea lui Attila confederaţia hună se destramă fiind înfrânţi de o coaliţie a popoarelor supuse condusă de gepizi

480 - Prima menţiune a unor popoare protobulgare la frontiera Dunării de jos

SEC VI - Este construită prima bazilică creştină cunoscută la nordul Dunării

527 - 565 - Domnia lui Justinian în timpul căreia se refac oraşe din Dobrogea şi se refac capetele de pod de peste Dunăre. Se reaprinde visul cuceririi fostei Dacii traiane. În acest răstimp circulă în Dacia monezi Justiniene

534 - În timpul unei campanii nord-dunărene, armatele romano-bizantine comandate de Chilbudios sunt înfrânte de o oaste a sclavinilor

567 - Avarii înfrâng definitiv pe gepizi rămânând stăpâni peste un vast teritoriu la nord de Carpaţi

578 - Împăratul bizantin Tiberius al II-lea apelează la avarul Baian pentru a înfrânge un trib slav din nordul Dunării

586 - 587 - În urma unor raiduri avare, este distrus total oraşul Tropaeum Traiani. Cu ocazia retragerii armatei bizantine conduse de Comentiolus, în cursul unui marş de noapte, potrivit lui Theophanes, un soldat rosteste "în limba părintească" cuvintele "torna, torna fratre"

SEC VII - Pătrunderea masivă a triburilor slave, care spre deosebire de migratorii anteriori sunt populaţii agricole

610 - 641 - Domnia lui Heraklios care pune cu adevărat bazele Imperiului Bizantin. Limba greacă o înlocuieşte pe cea latină

679 - 680 - Campania împăratului Constantin al IV-lea la gurile Dunării împotriva lui Asparuch se încheie cu un eşec în urma căruia se pun bazele "uniunii celor şapte triburi", moment ce reprezintă începutul slavizării protobulgarilor

681 - Tratatul bulgaro-bizantin reprezintă creearea primului ţarat bulgar

896 - 900 - Conduse de Arpad, triburile maghiare sub presiunea pecenegilor şi a bulgarilor sunt nevoite sa părăsească Atelkuzul stabilindu-se în Câmpia Panonică

SEC IX - Începutul formaţiunilor prefeudale româneşti


BIBLIOGRAFIE:
1. MATEI Horia c. - ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE
[Sus]