|
|
1529 - Conrad Haas din Sibiu realizează prima rachetă în trepte.
1702 - Haiducul Gligor Pintea construieşte planoare cu roţi învelite în piele de cerb. 1765 - Ţăranul Constantin Nestor construieşte un planor din lemn care se pare că a şi zburat. 1818 - În prezenţa domnitorului Caragea, are loc, pe Dealul Spirii din Bucureşti, prima lansare a unui balon cu aer cald ("Beşica lui Caragea"). 1875 - Prinţul Grigore Sturdza construieşte la Iaşi un planor, cu care profesorul de gimnastică Spinzi realizează o lansare. 1880 - Gheorghe Vaarlam Ghiţescu proiectează un balon dotat cu direcţie. 1883 - Gheorghe Ferikide proiectează un dirijabil sferic. 1884 - Ion Stoica construieşte, în Transilvania, un aparat de zbor care imita păsările şi un elicopter în miniatură. 1886 - Alexandru Ciurcu, împreună cu francezul Just Buisson, realizează primul motor reactiv, care va propulsa o barcă pe Sena. 1893 - Debutul armei aerului în România: la Bucureşti, este creată prima subunitate de aerostaţie aeriană. În acest scop, este achiziţionat un balon din Franţa. - Mihail Brăneanu proiectează un dirijabil metalic umplut cu hidrogen şi dotat cu un motor cu ardere internă. 1903 - La 16 februarie, Traian Vuia prezintă, la Academia de Ştiinţe din Paris, proiectul unui "aeroplan-automobil". Proiectul îi este însă respins, fapt ce-l va obliga să decoleze după fraţii Wright. 1905 - Inginerii români Popescu şi Boicescu, împreună cu mecanicul austriac Schwartz, realizează, la Viena, sistemul care va permite dirijarea zepelinelor. 1906 - La 2 februarie, Traian Vuia prezintă publicului avionul Vuia 1. - La 18 martie, Traian Vuia reuşeşte cu acest avion o primă decolare şi zboară pe o lungime de 12 m, la o înălţime de aproximativ 60 cm. Primul zbor mecanic autonom din lume. 1907 - Traian Vuia efectuează zboruri şi încercări cu aparatul Vuia 2. - Henri Coandă încearcă, la Pirotehnia Armatei, un motor rachetă pentru propulsia avioanelor. 1908 - Teodor Dobrescu proiectează, la Slatina, un avion multiplan. 1909 - Ernest Grünbaum realizează, în România, un model redus de avion care zboară. - La Bucureşti, Giovani Magnani construieşte un aparat de zbor, denumit ornitopter. - Tache Brumărescu obţine un brevet pentru un elicopter şi un biplan monomotor cu trei elici. - Aurel Vlaicu face, la Binţinţi, primele încercări cu planorul construit de Henri August de Gorj. La 14 noiembrie, Aurel Vlaicu începe, la Bucureşti, la Arsenalul Armatei, construcţia primului său avion, Vlaicu 1. - George Arion proiectează un avion cu elicea cuplată direct la motor. 1910 - George Valentin Bibescu obţine la Paris un brevet de pilot, al 20-lea din lume. Tot el achiziţionează din Franţa patru avioane Farman, care vor constitui baza primei şcoli de aviaţie de la Chitila. - La Chitila este inaugurat primul aerodrom din România. - Aurel Vlaicu zboară pentru prima dată cu Vlaicu 1. - Începe să funcţioneze şcoala de aviaţie de la Cotroceni, sub conducerea lui George Valentin Bibescu. - Aurel Vlaicu îi învinge pe G.V. Bibescu şi pe M. Molla în concursul aviatic de la Bucureşti. - Henri Coandă expune, la Salonul Aeronautic de la Paris, primul avion cu reacţie din lume. Ulterior va accidenta avionul într-o tentativă nereuşită de decolare. - Tache Brumărescu şi Traian Vuia îşi expun, la acelaşi salon de aviaţie, avioanele şi elicopterele. - George Arion construieşte, la Bucureşti, primul avion cu geometrie variabilă din lume. - Vasile Dumitrescu proiectează şi brevetează aeroplanul electric dirijabil, care însă nu va mai fi construit. Tot el brevetează avionul invizibil, care emitea un câmp protector de ceaţă. Primul avion stealth din lume! - Ion Niculae Vasiliu construieşte, la Bucureşti, un aeroplan-elicopter, prevăzut cu 6 elici. - Prima aplicaţie militară a avionului în România: Aurel Vlaicu (pe Vlaicu 1) participă la manevrele militare din zona Slatina-Piatra Olt. 1911 - Henri Coandă devine directorul tehnic la uzinele Bristol din Anglia, unde va proiecta o serie întreagă de avioane militare cu elice, multe dintre ele cu caracteristici revoluţionare. - Aurel Vlaicu zboară cu noul său avion Vlaicu 2. - Ştefan Protopopescu obţine primul brevet de pilot în România, la Chitila, şi devine primul pilot militar din Armata Română. - Gheorghe Brişcu construieşte mai multe machete de elicoptere. - Ion Paulat începe construcţia unui hidroavion, nefinalizat însă din lipsă de fonduri. 1912 - Este fondată, la Bucureşti, Liga Naţională Aeriană, condusă de George Valentin Bibescu. - Locotenentul Gheorghe Caranda se accidentează mortal, prăbuşindu-se cu avionul său la Cotroceni, fiind prima victimă a aviaţiei române. - Aurel Vlaicu participă cu mult succes la concursul internaţional de aviaţie de la Aspern - Austria cu avionul său Vlaicu 2 şi câştigă cinci premii importante. - Sunt inaugurate aerodromul şi şcoala de pilotaj de la Băneasa. 1913 - Apare Legea priviind înfiinţarea şi organizarea aviaţiei militare româneşti. - Aurel Vlaicu începe proiectarea şi construcţia primului avion metalic cu inele de răcire a motorului, Vlaicu 3. - La 13 septembrie se prăbuşeşte Aurel Vlaicu cu avionul său, Vlaicu 2, la Băneşti, lângă Câmpina, cu prilejul unei prime tentative de traversare a Carpaţilor. - Constantin Marinescu proiectează primul avion de transport pasageri, cu o capacitate de 15 locuri. 1914 - În Franţa, George Grămăticescu încearcă unul dintre primele avioane monoplane. - Ştefan Stănculescu proiectează, la Craiova, un avion basculabil comandat. - Este terminat, la Arsenalul Armatei, de către colaboratorii lui Vlaicu, aparatul Vlaicu 3. Încercat în zbor, se comportă mulţumitor. 1915 - La 10 august, se înfiinţează Corpul de Aviaţie Român, sub comanda colonelului I. Găvănescu. 1916 - În luna mai, este înfiinţat Serviciul fotoaerian al aviaţiei militare. - La 16 august, România declară război Austro-Ungariei. La puţin timp, Germania, şi ulterior, Bulgaria şi Turcia declară război României. Aviaţia militară română ia parte la toate luptele în Ardeal, la Sud de Dunăre şi în Muntenia. - Primele bombardamente aeriene suferite de Bucureşti, efectuate de zepeline germane. - Şcolile româneşti de pilotaj militar sunt unificate şi mutate, cu ocazia evacuării, la Bârlad, Botoşani şi Odessa. - În octombrie, soseşte în România misiunea militară aliată, condusă de generalul Berthelot, care are ca scop şi reorganizarea totală a aviaţiei militare româneşti. - La 17 decembrie, se înfiinţează Direcţia Aeronautică, subordonată Marelui Cartier General al Armatei Române. 1917 - La Sighişoara, Hermann Oberth realizează proiectul unei rachete militare uriaşe, în trepte, cu combustibil lichid. Proiectul nu interesează însă autorităţile militare austriece şi germane. - Intră în dotarea Armatei Române avioane moderne, Nieport şi Bréguet-Michelin, de producţie franceză, din păcate în număr insuficient. - Aviaţia militară română ia parte, cu mult eroism, la luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, efectuând în special zboruri de recunoaştere, dar angajează şi lupte aeriene cu inamicul austro-german, net superior numeric şi calitativ. În total, 28 de aviatori români şi-au pierdut viaţa în campaniile din 1916-1917. 1918 - Ia naştere Serviciul aeronautic sanitar al României. - Traian Vuia, la Garches, în Franţa, începe, împreună cu francezul Yvonneau, construcţia unor elicoptere. 1919 - În cadrul tratativelor de pace de la Paris, Nicolae Titulescu propune crearea unei companii de aviaţie transcontinentală, cu capital francez şi românesc. Va fi creată Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română (CFRNA), prima de acest fel din lume. - La Bucureşti, se înfiinţează prima fabrică de avioane din ţară, care se va numi la început, modest, Arsenalul Aeronautic. 1920 - La 23 aprilie, ia naştere, în mod oficial, CFRNA - Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română. - Înfiinţarea Aeroclubului Regal al României. - Înfiinţarea Direcţiei Aviaţiunii din cadrul Ministerului Comunicaţiilor. - Se înfiinţează prima bază de hidroaviaţie militară, la Constanţa. 1921 - Primele avioane fabricate industrial în România: 20 de copii după avionul german Hansa-Brandenburg. 1922 - Liniile CFRNA sunt prelungite până la Bucureşti-Istanbul. - George de Bothezat efectuează, în Statele Unite, la Dayton, primele încercări cu elicopterul său. 1923 - Se înfiinţează Inspectoratul General al Aeronauticii, în cadrul Ministerului de Război. - Mihail Filip brevetează, în Franţa, un avion numit stabiloplan. - La ASTRA Arad începe producţia de avioane - În Bucureşti, la iniţiativa inginerului Grigore Zamfirescu, ia naştere Societatea pentru Exploatări Tehnice (SET), care va deveni ulterior o fabrică de reparat şi construit avioane. - La uzinele ASTRA Arad, este construit avionul Proto-1 (Astra-Şeşefschi). 1924 - La Constanţa, inginerul Radu Stoika construieşte mai multe hidroavioane, în cadrul Întreprinderii STC. - La Arsenalul Aeronautic de la Cotroceni, sunt transformate bombardierele de Havilland DH-9 în avioane de pasageri. - Avionul Proto-2 la uzinele ASTRA din Arad 1925 - Aurel Biju şi Eugen Sziklay participă la mitinguri aeriene cu paraşute de concepţie proprie. - Fabrica ASTRA Arad este transferată la Braşov, unde ia naştere Industria Aeronautică Română (IAR). - Prima linie aeriană internă (Bucureşti-Galaţi) - La Mamaia, este organizată Şcoala de tir şi bombardament aerian - CFRNA este desfiinţată, iar în locul ei se creează o altă companie, Compania Internaţională de Navigaţie Aeriană (CIDNA), unde România deţine 19% din acţiuni. 1926 - Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) 1927 - Primul tunel aerodinamic de concepţie românească, realizat de Ion Stroescu. - Serviciul Naţional de Navigaţie Aeriană (SNNA) - La Cluj, Iaşi şi Galaţi, sunt create ateliere de reparat avioane - Romeo Popescu stabileşte recordul naţional de altitudine: 9.403 m. - Gheorghe Bănciulescu devine primul pilot care zboară cu proteze la ambele picioare. - Hidroscala de la Mamaia de pe Siutghiol 1928 - La SET Bucureşti, este construit avionul de şcoală SET-3 - Elie Carafoli şi Ion Stroescu creează primul laborator de aerodinamică. - Traian Burduloiu, Gheorghe Iacobescu şi Mihail Negru efectuează raidul capitalelor europene. 1929 - Generalul italian (ulterior, mareşal) Italo Balbo amerizează la Constanţa cu o escadrilă formată din 35 de hidroavioane. - Avionul Fernic IX, construit de inginerul româno-american George Fernic - Legiferarea aviaţiei utilitare 1930 - În Franţa, Anastase Dragomir brevetează sistemul de salvare cu paraşuta al piloţilor, adoptat ulterior pretutindeni în lume. - Fondul Naţional al Aviaţiei, care provine din vânzarea obligatorie a timbrului aviaţiei - Ionel Ghica stabileşte recordul naţional de distanţă, zburând 2.000 km, din Anglia până în Bulgaria. - Hidroscala de la Palazu Mare, de pe Siutghiol - Romeo Popescu stabileşte un record naţional de durată, zburând aproape 21 ore - La 23 octombrie, inginerul George Fernic îşi pierde viaţa la un miting aerian desfăşurat la Chicago. - Elie Carafoli şi Lucien Virmoux realizează proiectul primului avion monoplan românesc cu aripă joasă, IAR-11 CV 1931 - Raid românesc pe ruta Paris-Calcutta (Traian Burduloiu, Radu Beller şi George Valentin Bibescu) - Congresul Federaţiei Aeronautice Internaţionale (FAI) s-a desfăşurat la Bucureşti, sub preşedinţia lui George Valentin Bibescu - Motoplanorul M-3, construit de inginerul Radu Manicatide - Record mondial în paraşutismul feminin: Smaranda Brăescu sare de la o altitudine de 6.000 m. - Romeo Popescu moare încercând să stabilească un record mondial de viteză cu avionul IAR-11CV - Ionel Ghica efectuează raidul de mare distanţă Bucureşti-Saigon şi retur (2 x 9.350 km) în 62 ore şi 25 minute de zbor. - Apare Legea Aeronauticei, care prevede înfiinţarea Subsecretariatului de Stat al Aeronauticii, din care face parte şi aviaţia civilă - Record mondial de durată în circuit închis, stabilit de România: 8 ore şi 17 minute (Ionel Cociaşu şi Gheorghe Grozea) - Se înfiinţează, în Bucureşti, Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Româneşti (ICAR) - Record mondial de durată pentru hidroavioane (12 ore şi 2 minute), stabilit de Mihail Pantazi 1933 - Ia naştere, la Paris, Air France, prin fuzionarea CIDNA cu alte companii franceze - Stabiloplanul tip 4, al inventatorul Filip Mihail - Primul zbor, în România, al unui planor remorcat de un avion, executat de Egon Pastior la Sibiu 1935 - Record naţional de altitudine, stabilit de Alexandru Papană cu un IAR 16: 11.631 m - Raid românesc pe ruta Bucureşti-Capetown, întrerupt la lacul Victoria (Petre Ivanovici şi Irina Burnaia) - Într-un spital din Cairo, încetează din viaţă, în urma unei boli tropicale, marele aviator român Gheorghe Bănciulescu - Trei avioane româneşti ICAR Universal execută un raid pe ruta Bucureşti-Capetown (23.000km) şi retur - SARTA (Societea Anonimă Română de Transporturi Aeriene) - Liga Aviatorilor Români. - Traversarea Carpaţilor de două planoare remorcate de un singur avion (Valentin Popescu şi Hubert Clompe) - În dotarea aviaţiei civile intră primul avion fabricat în România: ICAR Comercial, care putea transporta 5 pasageri 1936 - Alexandru Papană se clasează pe locul întâi la Campionatului Mondial de Acrobaţie Aeriană, desfăşurat în Statele Unite - Federaţia Aeronautică Regală a României - SARTA pune în exploatare linia Bucureşti-Praga, cu escale la Cluj, Uzgorod şi Piestany - Este înfiinţat Ministerul Aerului şi Marinei, în componenţa căruia intră şi Comandamentul Forţelor Aeriene - Alexandru Papană câştigă, în SUA, Campionatul celor două Americi 1937 - Ministrul titular al Ministerului Aerului şi Marinei devine inginerul Radu Irimescu - În locul societăţilor de transport aerian LARES şi SARTA, ia fiinţă o nouă societate anonimă - Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul (LARES) - Şcoala de paraşutişti militari, în cadrul Flotilei 1 Aerostaţie de la Pantelimon - Hermann Oberth proiectează o rachetă înaltă de 24m, cu combustibil lichid, care putea transporta 3,5 tone încărcătură utilă - Intră, în dotarea LARES, avioanele moderne de pasageri, de producţie americană, Lockheed 10A Electra, Lockheed 14 (din 1938) şi Douglas DC-3 1938 - Noul ministru al Aerului şi Marinei devine Paul Teodorescu. Atât Radu Irimescu, cât şi Paul Teodorescu, s-au preocupat constant de asigurarea importurilor pentru aviaţia militară română, în condiţiile unui buget destul de restrâns. - Cristea Constantinescu proiectează un elicopter cu rotor cu pas variabil - Concursul aviatic al Poloniei şi Micii Antante (Cehoslovacia, Iugoslavia şi România), desfăşurat pe un circuit de 4.000km, îl are ca învingător pe inginerul român Lidner. - Hermann Oberth proiectează, la Mediaş, două avioane cu mater rachetă. 1939 - Primul zbor al avionului de vânătoare IAR-80, priectat de Ion Grosu. - Ionel Cociaşu execută, de unul singur, un raid pe distanţa Bucureşti-Bombay şi retur - Se înfiinţează Administraţia Stabilimentelor Aeronauticei şi Marinei (ASAM), în componenţa căruia intră şi Arsenalul Aeronautic. - Matei Ghica Cantacuzino stabileşte recordul naţional de durată de zbor: 24 ore şi 24 minute. - După dezlănţuirea celui de-al Doilea Război Mondial, Marele Stat Major al Armatei române elaborează planul "Ipoteze 32", care prevedea apărarea României cu 84 de escadrile de aviaţie, cu un număr de 838 de avioane, 332 de rezervă şi 350 avioane şcoală. La 1 septembrie 1939, România dispunea de 2.617 piloţi ofiţeri şi subofiţeri, 267 observatori aerieni, 218 radiotelegrafişti de bord şi 239 mitraliori de bord. 1940 - Consecinţă a acordurilor semnate cu Germania de către guvernul Gigurtu, sunt importate avioane militare şi civile germane, superioare calitativ importurilor de până atunci, de provenienţă franceză şi britanică (care sunt sistate complet). - Se desfiinţează Ministerul Aerului şi Marinei şi se înfiinţează Subsecretariatul de Stat al Aerului (SSA), încorporat în Ministerul de Război. - Pentru a fi ferită de distrugerile eventuale ale războiului, moderna flotă a LARES este retrasă în cea mai mare parte în hangare. 1941 - La 22 iunie, România declară război URSS. Aviaţia militară ia parte la operaţiuni din prima zi, piloţii români dovedind nu numai bravură, dar şi mult profesionalism. În primul an de război, avioanele româneşti de vânătoare Meserschmitt 109 şi IAR 80 domină avioanele sovietice de vânătoare, depăşite tehnic. - Începe, în România, producţia sub licenţă a unor avioane germane performante (Meserschmitt 109, Heinkel He 111, Fieseler Storch etc.) - Grupul armatei de aerotransport este întărit prin transferul unor avioane şi a unor piloţi de la LARES. - Hermann Oberth primeşte cetăţenia germană (pe care nu o solicitase) şi este concentrat forţat la Peenemünde, unde funcţiona poligonul militar de rachete germane, cu numele de cod Fritz Hann, pentru ca aliaţii să nu ştie cine este. 1942 - Aviaţia militară română ia parte la luptele aeriene deasupra URSS. Se evidenţiază câţiva aşi ai aviaţiei române, printre care Bâzu Cantacuzino. - "Escadrila albă", avioane sanitare pilotate de aviatoarele Nadia Russo Bossie, Mariana Drăgescu, Virginia Duţescu şi Virginia Thomas, cucereşte admiraţia tuturor, salvând mii de militari români şi germani pe Frontul de Est. - La 3 octombrie, racheta germană a 4 (V 2), construită de Wernher von Braun, atinge altitudinea de 84,5km - primul obiect făcut de mâna omului care pătrunde în spaţiul cosmic. La acest proiect, Hermann Oberth a avut 70 de rezolvări. - Aviaţia română participă, de la sfârşitul lunii noiembrie, alături de aviaţia germană, la evacuarea trupelor şi răniţilor din "punga de la Stalingrad", operând în condiţii foarte dificile. 1943 - În luna ianuarie, Aviaţia română continuă evacuarea trupelor încercuite la Stalingrad. - Lupte aeriene aprige la Cotul Donului şi pe tot restul frontului, de data aceasta în faţa unui adversar sovietic dotat cu avioane moderne, majoritatea de producţie indigenă. - Din aprilie, încep raidurile americane de bombardament asupra fortăreţei Ploieşti, cea mai bine apărată antiaerian din întreaga Europă. Raidurile sunt efectuate de avioane B 24 Liberator, neescortate. La început, bombardierele decolau din Libia, de la Benghazi, şi apoi din Italia, de la Foggia. Aviaţia de vânătoare română şi germană vor duce o bătălie necruţătoare contra avioanelor americane, care înregistrează pierderile (procentual) cele mai severe din tot cursul celui de-al Doilea Război Mondial. 1944 - Un avion B 24 Liberator, capturat de români, este repus în funcţie sub culorile României. - Aviaţia română ia parte la evacuarea Crimeei - Continuă luptele aviaţiei de vânătoare româneşti şi germane, în condiţii din ce în ce mai dificile, contra escadrilelor aliate de bombardament, din ce în ce mai numeroase. - În iunie, are loc spectaculoasa dezertare a aviatorului Matei Ghica Cantacuzino, pe un avion de bombardament Heinkel He 111, care este internat în Turcia. La bordul avionului se găsea, printre alţii, şi industriaşul Max Auschnit - Actul de la 23 august! Aviaţia militară română este luată total prin surprindere. - La 24 august, aviaţia germană de bombardament în picaj bombardează Bucureştiul. Este distrus Teatrul Naţional, iar Palatul Regal este parţial afectat. - Aviaţia militară română este obligată să lupte alături de sovietici împotriva foştilor aliaţi germani, ceea ce piloţii militari români fie că refuză, fie (mai ales) execută absolut formal ordinele primite. Avioanele militare româneşti sunt revopsite, peste crucea cu braţele în formă de "M", păstrând doar cocarda tricoloră. - La 1 septembrie, se constituie Corpul Aerian Român, care intră în subordinea directă a Armatei Roşii. În toată campania de 9 luni pe frontul de Vest, aviaţia română a fost permanent umilită, marginalizată şi chiar supusă voit distrugerii de către "aliatul" sovietic. - La începutul lunii septembrie, au loc lupte aprige pentru aerodromul din Sibiu, între trupele române şi cele "aliate" sovietice, care vroiau să ocupe terenul de aviaţie cu forţa. 1945 - Din ianuarie, sunt desfiinţate cele mai multe şcoli de aviaţie. Sunt desfiinţate şi batalioanele de paraşutişti. Sunt desfiinţate ASRPA şi aerocluburile Braşov, Prahova şi Oltenia. Măsurile, dictate de URSS, aveau în vedere un singur scop: distrugerea completă a aviaţiei române. - Uzinele IAR sunt desfiinţate forţat de sovietici, utilajele confiscate şi transportate în URSS. Uzinele se vor profila pe producerea unor tractoare primitive, de model sovietic. - Din iulie, începe acţiunea de readucere în România a Corpului Aerian Român, aflat în Slovacia şi Cehia, total decimat şi cu moralul la pământ. - La 8 august, e desfiinţat LARES şi se înfiinţează Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice (TARS), cu unicul scop de a înfeuda transporturile aeriene româneşti faţă URSS. - Aviaţia militară a României este reorganizată, având în componenţă Flotila 1 vânătoare, Flotila 2 vânătoare, Flotila 3 aslat, Flotila 4 picaj, Flotila 5 bombardament greu, Flotila 6 informaţie, în plus unităţi de aerotransport-legătură, hidroaviaţie şi aerostaţie. Dotarea era compusă exclusiv din avioane de producţie germană, românească şi italiană. 1946 - Seria măsurilor vexatorii continuă. Astfel, sunt desfiinţate toate aerocluburile şi toate asociaţiile sportive de aviaţie, toate şcolile, iar bunurile lor, inclusiv avioanele, sunt confiscate de stat. Toate aceste măsuri se produc cu acordul sau în indiferenţa guvernului Groza. - Este închisă şi fabrica SET din Bucureşti. - Este înfiinţat Aviasanul, în cadrul Ministerului Sănătăţii. - Direcţia aviaţiei civile trece de la MApN la Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice. - Generalul Nicolae Rădescu reuşeşte să fugă din ţară, în Cipru, cu un avion românesc Savoia Marchetti. - Preşedintele tineretului Naţional Liberal, Mihail Fărcăşanu, reuşeşte să fugă din ţară, împreună cu Pia Fărcăşanu şi Vintilă Brătianu, cu un bombardier de tip vechgi, pilotat de Matei Ghica Cantacuzino. - TARS redeschide linia aeriană Bucureşti-Praga, care în curând va fi reînchisă. 1947 - O parte din conducerea PNŢ încearcă să părăsească ţara la bordul unui mic avion biplan, iar tentativa este dejucată de Siguranţă şi va da prilejul guvernului Groza de a scoate în afara legii partidul şi de a-i aresta pe toţi liderii lui, în frunte cu Iuliu Maniu. - Întreprinderea ICAR este reprofilată şi astfel este complet lichidată, de comunişti, performanta industrie aeronautică românească, pentru aproximativ două decenii, fapt cu consecinţe profund negative, resimţit din plin până astăzi. - Numărul avioanelor militare este redus la numai 168 de aparate, adică aproximativ 15% din câte avea România în 1939, ultimul an de pace. - Odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai, este desfiinţat Aeroclubul Regal al României, înlocuit cu Federaţia Aeronautică Română (FAR). 1948 - Seria măsurilor represive continuă. Comuniştii se infiltrează în toate structurile organizatorice ale aviaţiei. URSS doreşte ca, în România, armata aerului să fie dependentă integral de structurile de comandă sovietice, iar importurile de avioane şi material volant să se facă exclusiv din această ţară. Cu toate acestea, sunt menţinute în forţele aeriene ale RPR şi avioane de producţie germană şi română, care au participat la cea de-a doua conflagraţie mondială. 1949 - Este organizat Comandamentul Aviaţiei Militare - Aviaţia militară este dotată cu primele avioane de producţie sovietică, cu motor cu piston. - La Braşov, producţia de avioane este reluată foarte modest: inginerul Radu Manicatide construieşte avionul IAR-811, iar Iosif Şilimon planorul IS-2. 1950 - Sunt reînfiinţate câteva şcoli de aviaţie, în special sportive, după o organigramă integral sovietică. - Reînfiinţarea batalionului de paraşutişti al Armatei RPR. - Aviaţia militară este rebotezată în Forţele Aeriene Române (FAM), iar Comandamentul Aviaţiei devine Comandamentul Forţelor Aeriene Militare (CFAM). - Debutul paraşutărilor americane în România. Cei paraşutaţi sunt selecţionaţi din Mişcarea Legionară şi din Comitetul Naţional Român. Aviaţia de vânătoare românească nu reuşeşte însă să doboare niciun avion şi nici să intercepteze la locul desantării pe cei paraşutaţi, care vor fi capturaţi mult mai târziu de Securitate. - Traian Vuia se reîntoarce în România, va muri două luni mai târziu. Este înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti. 1951- În dotarea Forţelor Aeriene Române întră primele avioane cu reacţie, de producţie sovietică (IAK-17 şi IAK-23) 1952 - Intră în dotare avionul Mig-15, evidenţiat în luptele din Coreea ca unul dintre cele mai performante din lume. - Se dezvoltă paraşutismul sportiv, prin înfiinţarea a încă 9 centre. În strategia militară a URSS, armatele ţărilor satelite trebuia să dezvolte mult această armă, în vederea unei invazii masive a Occidentului. 1953 - Este creat Codul Aerian Român, opera lui Alexandru Danielopol. - Tot la sugestia lui Alexandru Danielopol, transporturile sunt organizate în două ministere separate, Aviaţia civilă şi Marina comercială depind acum de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene (MTNA). - Este militarizată şi aviaţia sportivă, fiind preluată de aşa numita Asociaţie Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (AVSAT), de model sovietic. - Se dezvoltă în continuare paraşutismul militar şi sportiv. - Radu Manicatide construieşte, la Braşov, primul avion românesc bimotor: IAR-814. 1954 - La 18 septembrie, este desfiinţat TARS şi se înfiinţează TAROM. - Întră în funcţiune Întreprinderea de reparat avioane de la Bacău. 1956 - În dotarea aviaţiei civile intră avionul Il-14, dotat cu 2 motoare cu piston. 1958 - O delegaţie PMR şi guvernamentală română, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, vizitează Extremul Orient, la bordul a două avioane TAROM Il-14. Piloţii români au reuşit performanţa remarcabilă să zboare, cu escale, cu acest avion cu o rază mică de acţiune până la Phenian, Beijing, Ulan Bator, Hanoi, Rangoon etc. - Justin Capră şi Ion Munteanu construiesc, înaintea americanilor, proiectul unui motor reactiv pentru zborul individual (aşa numitul rucsac de zbor) şi sunt efectuate primele încercări reuşite, la Băicoi. Brevetul va fi obţinut în 1961 - Hermann Oberth lucrează pentru NASA, la Huntsville - Alabama. 1959 - Unificarea DGFAC cu TAROM. - Apare cartea "Das Mondauto" ("Automobilul lunar") a lui Hermann Oberth. 1960 - Începutul diminuării treptate şi prudente a influenţei sovietice în România. O primă consecinţă este demilitarizarea aviaţiei sportive, care trece la Uniunea pentru Cultură Fizică şi Sport (UCFS). Aeroclubul Central al RPR devine Federaţia Română de Aviaţie (FRA). - La Bucureşti, este produs, de un colectiv condus de cunoscutul inginer Radu Manicatide, avionul multifuncţional IAR-818, avion STOL, cu o rază de acţiune de 1.000km. - Gheorghe Iancu devine campion mondial la lansarea pe timp de noapte. 1961 - Octavian Băcanu stabileşte un nou record mondial de distanţă pe circuit închis, cu avionul românesc IAR-814, zburând 4.462,87km. - Gheorghe S. Popoiu brevetează avioelicopterul, avion cu decolare şi aterizare verticală. - În dotarea TAROM, întră primul avion modern de pasageri, Il-18, lung-curier, dotat cu patru motoare turbopropulsoare, cu o capacitate de până la 119 pasageri. 1962 - Înfiinţarea primelor subunităţi militare de elicoptere. - Un avion TAROM de tip Il-18, aflat în plină traversare a Mării Egee, în pană totală de motoare, aterizează pe burtă pe un teren agricol în Cipru. Măiestria deosebită a echipajului a salvat vieţile tuturor celor aflaţi la bord. 1963 - Prima acţiune de salvare întreprinsă de un elicopter românesc: sunt salvaţi 22 de marinari turci de pe un vas naufragiat în Marea Neagră. 1964 - Înfiinţarea Direcţiei Generale a Aviaţiei Civile, subordonată MTANA, separată de compania TAROM. - Radu Manicatide construieşte hidroavionul IAR-818 H-hidro. 1965 - Nicolae Ceauşescu, devenit de facto persoana nr. 1 în stat, este decis să dezvolte industria românească de armament şi să relanseze industria aeronautică. - România aderă la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. 1966 - Un avion Il-14 al TAROM traversează, pentru prima dată, Atlanticul. 1968 - Nicolae Ceauşescu impune, în martie, la plenara CC al PCR, un amplu program de dezvoltare a industriei de armament, inclusiv a celei aeronautice. - Se înfiinţează Centrala industrială de mecanică fină şi aeronautică (CINFA). 1969 - Sunt fabricate primele avioane sub o licenţă occidentală - avionul britanic de pasageri BN-2, dotat cu două motoare cu piston. - Este inaugurat Aeroportul Internaţional de pasageri de la Otopeni, rebotezat, după 1989, Aeroportul Internaţional "Henri Coandă". - Direcţia Generală a Aviaţiei Civile este înglobată în Departamentul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. - Cu un avion Il-18, un echipaj al TAROM reuşeşte să înconjoare pământul. 1970 - Împreună cu alte ţări comuniste, România aderă la programul sovietic spaţial "Intercosmos". - Un avion TAROM Il-14 este deturnat de pe aeroportul din Oradea către Viena, unde "piraţii aerului" vor primi pedepse simbolice, fiind consideraţi victime politice ale regimului comunist din România. - Se repatriază în România Henri Coandă, căruia Ceauşescu îi va acorda mari onoruri. - Sunt proiectate, de către Radu Manicatide, avionul utilitar IAR-822 şi avionul militar de şcoală IAR-823. 1971 - Se înfiinţează, la Bucureşti, prima Facultate de construcţii aeronautice, devenită, din 1974, Facultatea de Aeronave, facultate care va pregăti specialişti remarcabili. - Este importat, din URSS, avionul mediu curier An-24, care continuă să zboare şi în prezent. - Direcţia Generală a Aviaţiei Civile devine Consiliul Aviaţiei Civile - România devine membru fondator al convenţiei de creare a Organizaţiei Internaţionale de Telecomunicaţii prin Satelit - Este produs la Braşov, iniţial din piese livrate integral din Franţa, apoi asimilat în întregime, elicopterul IAR-316-B (Alouette III). 1972 - Este înfiinţată Fabrica de avioane de la Craiova, care are ca obiectiv fabricarea primului avion militar cu reacţie românesc - IAR-93. - Se înfiinţează Aeroclubul Central Român. - Ceauşescu decide repartizarea de personal navigant militar către Aviaţia civilă - În dotarea TAROM întră primul avion lung-curier cu reacţie, Il-62. - Henri Coandă încetează din viaţă la Bucureşti şi este înmormântat la cimitirul Bellu. 1974 - Sunt importate primele avioane Boeing 707. România devine primul stat din Pactul de la Varşovia care e dotat şi cu avioane americane de pasageri. - Are loc primul zbor al subsonicului IAR-93 1975 - La Întreprinderea de reparat avioane din Bacău începe construcţia, sub licenţă, a avionului sovietic sportiv IAK-52. - Este produs la Braşov, sub licenţă, elicopterul mijlociu Puma (IAR-330), cu destinaţie militară şi civilă. - Se înfiinţează o a doua companie de aviaţie românească, LAR (Liniile Aeriene Române), o prescurtare de la LARES. 1976 - Ceauşescu decide o nouă reorganizare a aviaţiei civile prin înfiinţarea Departamentului Aviaţiei Civile. - În dotarea TAROM intră avionul lung-curier sovietic Tu-154. 1977 - Înfiinţarea Comandamentului Aviaţiei Militare 1978 - Se înfiinţează Centrul Naţional al Industriei Aeronautice Române (CNIAR) - Se semnează, în Anglia, contractul cu British Aerospace pentru fabricarea în România, sub licenţă, a curierului mediu BAC 1-11. 1980 - La Bucureşti, este organizată prima expoziţie naţională de tehnică aeronautică, care trebuia să demonstreze lumii, şi, în secundar, Uniunii Sovietice, că România a devenit o putere în construcţia de avioane. - Un grup de 17 persoane reuşeşte să fugă din România, la bordul unui avion utilitar An 2, traversând la joasă altitudine întreaga Ungarie. Au aterizat în Austria. - O altă performanţă remarcabilă: trei motoplanoare IS-28 M-2 zboară din România până în Australia, un raid de 22.000 km, cu o viteză medie de 143 km/h. 1981 - Ceauşescu decide să desfiinţeze Aviasanul. - Dumitru Prunariu este primul cosmonaut român în spaţiu (Soiuz 4). - La Întreprinderea de Avioane Bucureşti se realizează avionul agricol IAR-827, care ar fi urmat să înlocuiască aparatul An-2. - Debutul oficial al deltaplanorismului în România. - Primul zbor al unui avion ROMBAC (BAC 1-11 ), construit la Bucureşti sub licenţă. - La Suceava este fabricat automosorul românesc AL-34-00, pentru lansarea planoarelor. 1983 - Primele zboruri, interne şi internaţionale, cu avioanele ROMBAC. Până în 1989, România va construi în total 9 aparate. 1984 - IAR 93 cu postcombustie - Ceauşescu decide să limiteze la minimum importurile, pentru a plăti în timp record datoria externă, fapt ce va crea noi dificultăţi industriei aeronautice româneşti, confruntată şi aşa cu deficite anuale cronice. - Înmulţirea tentativelor de părăsire ilegală a României la bordul unor avioane utilitare sau sportive. 1985 - Izolarea aproape completă a României, mai ales din punct de vedere politic. 1988 - Are loc primul zbor al avionului cu reacţie subsonic IAR-99 Şoim, proiect integral românesc. 1989 - La 22 decembrie, Ceauşescu fuge cu un elicopter Dauphin de pe acoperişul CC al PCR; după o escală la Snagov, elicopterul îi abandonează pe Nicolae şi Elena Ceauşescu pe autostrada Bucureşti-Piteşti. Pilotul, Vasile Maluţan, va muri ulterior într-un accident de elicopter. 1990 - Noul guvern, condus de Petre Roman, refuză să schimbe denumirea companiei naţionale de aviaţie TAROM în LARES. - Încetează producţia avionului ROMBAC. - Se decide restrângerea activităţii la Întreprinderea de Avioane din Bucureşti, ca "nerentabilă". Din acest an, majoritatea specialiştilor români din industria aeronautică română vor lua calea emigraţiei ( Boeing, Bombardier, Aerospatiale etc). - Intră în dotare avionul de vânătoare Mig 29. 1991 - Sunt achiziţionate, din Franţa şi Belgia, primele avioane Airbus 320 1992 - Guvernul României analizează posibilitatea reorganizării fabricilor de avioane din industria aeronautică (Bucureşti, Craiova, Bacău şi Braşov). - Se decide păstrarea parcului de avioane Mig 21, care vor fi modernizate de o firmă de profil din Israel. 1995 - Un avion TAROM de tip Airbus 320, cu destinaţia Bruxelles, se prăbuşeşte la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Otopeni. Toţi pasagerii şi membrii echipajului îşi pierd viaţa. Circumstanţele accidentului au rămas neclare până astăzi. - Guvernul decide ca, pe viitor, din motive financiare, TAROM să opereze numai în Europa, renunţând complet la zborurile peste Ocean. 2000 - Este relansată producţia de avioane IAR-99 Şoim la Fabrica de Avioane din Craiova. - România renunţă la contractul pentru fabricarea unor elicoptere sub licenţă, semnat anterior cu firma Bell Helicopters din SUA. |
Alte articole:
| Zboruri private |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu