Iuri Gagarin - o moarte enigmatică
...de Mădălina Firănescu
La 40 de ani de la tragica dispariţie a primului om care a zburat în spaţiu, rusul Iuri Gagarin, misterul legat de circumstanţele în care acesta şi-a pierdut viaţa persistă încă. Ipotezele – care mai decare mai fanteziste- care au circulat pe marginea acestei morţi au inflamat imaginaţia multora, dar n-au reuşit să determine oficialităţile de la Moscova să redeschidă ancheta oprită din ordinul lui Leonid Brejnev, care mai ceruse ca toate cele 30 de pagini rezultate din investigaţie să fie trecute în categoria “secret de stat” şi predate KGB-ului! Nici chiar familia popularului cosmonaut nu a reuşit să afle mare lucru despre accidentul care i-a curmat viaţa, ceea ce a întărit convingerea Annei, mama lui Gagarin, că fiul ei “ar fi fost ucis la ordinul lui Brejnev”.
* Cine a provocat accidentul: Brejnev sau extratereştrii?
Pe 27 martie 1968, Iuri Gagarin şi instructorul său Vladimir Serughin se aflau la bordul unui avion de vânătoare de tip MIG –15 UTI, cu dublă comandă, executând un zbor de rutină, cuprins în programul de antrenament. Inexplicabil însă, deşi condiţiile meteo erau excelente, iar experienţa instructorului - incontestabilă, aparatul s-a prăbuşit taman înainte de aterizare, pe un aerodrom din apropierea Moscovei. Echipele de intervenţie aveau să găsească epava şi cadavrele pasagerilor după câteva ore de căutări, într-o pădure. Notorietatea lui Gagarin, mort la numai 34 de ani, a făcut să demareze imediat o anchetă, în care s-au implicat peste 200 de experţi, care n-au putut oferit totuşi vreo explicaţie plauzibilă a tragediei. Pentru a pune capăt speculaţiilor şi pentru ca nu cumva concluzia cercetărilor să dăuneze aurei de erou sovietic a cosmonautului, Leonid Brejnev a ordonat oprirea investigaţiei şi secretizarea dosarului. Şi aşa a rămas până-n zilele noastre! Numai că, în loc să aştearnă tăcerea asupra dispariţiei lui Gagarin, îngroparea cazului a înfierbântat şi mai rău minţile pasionaţilor de mistere. Unii dintre ei au susţinut că Gagarin şi Serughin ar fi pilotat avionul în stare de ebrietate, ştiută fiind preferinţa ruşilor pentru vodcă. O altă ipoteză pretindea că accidentul ar fi fost aranjat ca să mascheze răpirea lui Gagarin de către…extratereştri! Au existat şi voci convinse că faimosul cosmonaut ar fi supravieţuit şi ar fi fost internat într-o clinică de psihiatrie, din ordinul regimului comunist iritat de marea sa popularitate internaţională, sau că însuşi Gagarin şi-ar fi înscenat dispariţia, pentru ca – după mai multe operaţii estetice- să evadeze din Rusia. Niciuna dintre aceste teorii n-a putut fi totuşi probată.
* Kremlinul refuză redeschiderea ancgetei
După destrămarea URSS, mai mulţi membri ai comisiei de anchetă au rupt tăcerea, susţinând că avionul a intrat în vrie, fără a putea să cadă de acord asupra cauzelor. Unii specialişti militari au avansat posibilitatea ciocnirii cu un balon meteo, iar alţii au invocat o eroare umană. Fostul inginer de aviaţie Igor Kuzneţov a declarat însă pentru ziarul britanic "The Independent" că tragedia s-a produs fiindcă "avionul a decolat, deşi cabina nu era ermetic închisă", iar piloţii, dându-şi seama, ar fi încercat să coboare rapid de la 4200 m altitudine, cu 145 m/s, ceea ce le-a provocat leşinul. Generalul de aviaţie Eduard Şerşer este însă de altă părere. El spune că Gagarin şi Serughin ar fi făcut câteva greşeli care le-au fost fatale. Cea mai gravă: s-a efectuat manevre de zbor temerare, în condiţiile unui rezervor plin ochi. Mai exact, relatează fostul investigator, programul propriu-zis de antrenament, programat să dureze 20 de minte, ar fi fost înterupt de Gagarin după numai 4 minute şi 20 de secunde, cosmonautul preferând să zboare apoi “liber”, încă un sfert de oră. Or, spune Şerşer, pentru asta îi lipsea experienţa, ceea ce s-a şi văzut atunci când, executând un picaj, Gagarin n-a mai putut redresa avionul, care s-a prăbuşit. Concluziile expertului militar n-au putut fi făcute însă publice la vremea aceea, dat fiind că regimnul comunist nu voia să admită că un erou al URSS ar putea greşi în vreun fel. Acum, generalul se pronunţă pentru redeschiderea dosarului, convins fiind că o clarificare definitivă a cazului ar putea contribui la siguranţa zborurilor civile şi militare. Opinia îi e împărtăşită de mai mulţi ingineri şi jurnalişti care au cerut repetat, din 2005 încoace, o nouă anchetă legată de moartea lui Gagarin, însă administraţia de la Kremlin a refuzat, pe motiv că "nu există motive pentru ca rezultatele comisiei de anchetă guvernamentale să fie puse sub semnul întrebării", nota ziarul ”Komsomolskaïa Pravda”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, s-a declarat surprins de întrebarea adresată de revista germană “Der Spiegel” pe această temă, afirmând că, atâta timp cât nicio instanţă nu a decis contrariu, pentru autorităţile ruse rămâne valabilă investigaţia din 1968. "Nu este necesar să se facă o anchetă suplimentară. Nu se pune în discuţie deschiderea containerelor", a spus şi un oficial al Ministerului Apărării, colonelul Alexander Kuruskin, citat de agenţia Interfax. Potrivit “Komsomolskaïa Pravda”, bucăţile de avion, sigilate în containere, au fost depozitate la Institutul de cercetări nr. 13 al Ministerului Apărării.
* “Mi-am terminat misiunea. Revin”
Născut la 9 martie 1934 la Kluşino, azi Gagarin, lângă Smolensk, în Uniunea Sovietică, Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus şi primul om care a zburat în spaţiu. Înrolat la 21 de ani în aviaţia sovietică, el şi-a început după patru ani pregătirea pentru cea mai importantă misiune a vieţii. Pe 12 aprilie 1961, aflat la bordul rachetei Vostok 1, Gagarin a decolat de pe cosmodromul din Baikur, Kazahstan, la ora 7 şi 7 minute şi a efectuat apoi un zbor de 1 oră şi 48 de minute în jurul Terrei, la o altitudine de 250 km. Trăind experienţa pionieratului cosmic, dar şi a imponderabilităţii, rusul a declarat calm: "Zborul se desfăşoară normal. Sunt bine". Drumul de întoarcere şi intrarea în atmosferă i-au provocat însă ceva emoţii cosmonautului, care şi-a văzut capsula înconjurată de făcări provocate de frecarea cu aerul. Dar Gagarin a reuşit să se paraşuteze la 6700 m şi a ajuns cu bine la sol, în jurul orei 8 şi 50 de minute, în apropiere de Saratov (aproximativ 700 m de Moscova). El a găsit chiar puterea să glumească atunci când o localnică, aflată întâmplător prin preajmă, l-a întrebat uimită dacă a căzut din cer. “Chiar de acolo vin!”, a răspuns cosmonautul, înconjurat rapid de lucrătorii câmpului. La scurt timp, au sosit şi soldaţii, care l-au ajutat să-şi scoată echipamentul de zbor. Ulterior, Iuri Gagarin avea să povestească entuziasmat cele văzute în spaţiu, cum ar fi faptul că Pământul se vede albăstrui, iar cerul e foarte întunecat. Reuşita sa l-a transformat rapid într-o personalitate internaţională, rusul fiind primit extraordinar la Londra, dar nu numai. După tragica sa dispariţie, cenuşa i-ar fi fost plasată în zidul Kremlinului, cel mai mare Muzeu de aeronautică din Rusia, situat la Monino, i-a primit numele, iar un crater de pe Lună a fost botezat Gagarin. La locul accidentului, s-a ridicat un monument (o copie a unui MiG-15) în amintirea celui ale cărui ultime cuvinte, auzite de centrul de comandă, au fost:”Mi-am terminat misiunea. Revin (la sol - n.n.)".
* Cine a provocat accidentul: Brejnev sau extratereştrii?
Pe 27 martie 1968, Iuri Gagarin şi instructorul său Vladimir Serughin se aflau la bordul unui avion de vânătoare de tip MIG –15 UTI, cu dublă comandă, executând un zbor de rutină, cuprins în programul de antrenament. Inexplicabil însă, deşi condiţiile meteo erau excelente, iar experienţa instructorului - incontestabilă, aparatul s-a prăbuşit taman înainte de aterizare, pe un aerodrom din apropierea Moscovei. Echipele de intervenţie aveau să găsească epava şi cadavrele pasagerilor după câteva ore de căutări, într-o pădure. Notorietatea lui Gagarin, mort la numai 34 de ani, a făcut să demareze imediat o anchetă, în care s-au implicat peste 200 de experţi, care n-au putut oferit totuşi vreo explicaţie plauzibilă a tragediei. Pentru a pune capăt speculaţiilor şi pentru ca nu cumva concluzia cercetărilor să dăuneze aurei de erou sovietic a cosmonautului, Leonid Brejnev a ordonat oprirea investigaţiei şi secretizarea dosarului. Şi aşa a rămas până-n zilele noastre! Numai că, în loc să aştearnă tăcerea asupra dispariţiei lui Gagarin, îngroparea cazului a înfierbântat şi mai rău minţile pasionaţilor de mistere. Unii dintre ei au susţinut că Gagarin şi Serughin ar fi pilotat avionul în stare de ebrietate, ştiută fiind preferinţa ruşilor pentru vodcă. O altă ipoteză pretindea că accidentul ar fi fost aranjat ca să mascheze răpirea lui Gagarin de către…extratereştri! Au existat şi voci convinse că faimosul cosmonaut ar fi supravieţuit şi ar fi fost internat într-o clinică de psihiatrie, din ordinul regimului comunist iritat de marea sa popularitate internaţională, sau că însuşi Gagarin şi-ar fi înscenat dispariţia, pentru ca – după mai multe operaţii estetice- să evadeze din Rusia. Niciuna dintre aceste teorii n-a putut fi totuşi probată.
* Kremlinul refuză redeschiderea ancgetei
După destrămarea URSS, mai mulţi membri ai comisiei de anchetă au rupt tăcerea, susţinând că avionul a intrat în vrie, fără a putea să cadă de acord asupra cauzelor. Unii specialişti militari au avansat posibilitatea ciocnirii cu un balon meteo, iar alţii au invocat o eroare umană. Fostul inginer de aviaţie Igor Kuzneţov a declarat însă pentru ziarul britanic "The Independent" că tragedia s-a produs fiindcă "avionul a decolat, deşi cabina nu era ermetic închisă", iar piloţii, dându-şi seama, ar fi încercat să coboare rapid de la 4200 m altitudine, cu 145 m/s, ceea ce le-a provocat leşinul. Generalul de aviaţie Eduard Şerşer este însă de altă părere. El spune că Gagarin şi Serughin ar fi făcut câteva greşeli care le-au fost fatale. Cea mai gravă: s-a efectuat manevre de zbor temerare, în condiţiile unui rezervor plin ochi. Mai exact, relatează fostul investigator, programul propriu-zis de antrenament, programat să dureze 20 de minte, ar fi fost înterupt de Gagarin după numai 4 minute şi 20 de secunde, cosmonautul preferând să zboare apoi “liber”, încă un sfert de oră. Or, spune Şerşer, pentru asta îi lipsea experienţa, ceea ce s-a şi văzut atunci când, executând un picaj, Gagarin n-a mai putut redresa avionul, care s-a prăbuşit. Concluziile expertului militar n-au putut fi făcute însă publice la vremea aceea, dat fiind că regimnul comunist nu voia să admită că un erou al URSS ar putea greşi în vreun fel. Acum, generalul se pronunţă pentru redeschiderea dosarului, convins fiind că o clarificare definitivă a cazului ar putea contribui la siguranţa zborurilor civile şi militare. Opinia îi e împărtăşită de mai mulţi ingineri şi jurnalişti care au cerut repetat, din 2005 încoace, o nouă anchetă legată de moartea lui Gagarin, însă administraţia de la Kremlin a refuzat, pe motiv că "nu există motive pentru ca rezultatele comisiei de anchetă guvernamentale să fie puse sub semnul întrebării", nota ziarul ”Komsomolskaïa Pravda”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, s-a declarat surprins de întrebarea adresată de revista germană “Der Spiegel” pe această temă, afirmând că, atâta timp cât nicio instanţă nu a decis contrariu, pentru autorităţile ruse rămâne valabilă investigaţia din 1968. "Nu este necesar să se facă o anchetă suplimentară. Nu se pune în discuţie deschiderea containerelor", a spus şi un oficial al Ministerului Apărării, colonelul Alexander Kuruskin, citat de agenţia Interfax. Potrivit “Komsomolskaïa Pravda”, bucăţile de avion, sigilate în containere, au fost depozitate la Institutul de cercetări nr. 13 al Ministerului Apărării.
* “Mi-am terminat misiunea. Revin”
Născut la 9 martie 1934 la Kluşino, azi Gagarin, lângă Smolensk, în Uniunea Sovietică, Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus şi primul om care a zburat în spaţiu. Înrolat la 21 de ani în aviaţia sovietică, el şi-a început după patru ani pregătirea pentru cea mai importantă misiune a vieţii. Pe 12 aprilie 1961, aflat la bordul rachetei Vostok 1, Gagarin a decolat de pe cosmodromul din Baikur, Kazahstan, la ora 7 şi 7 minute şi a efectuat apoi un zbor de 1 oră şi 48 de minute în jurul Terrei, la o altitudine de 250 km. Trăind experienţa pionieratului cosmic, dar şi a imponderabilităţii, rusul a declarat calm: "Zborul se desfăşoară normal. Sunt bine". Drumul de întoarcere şi intrarea în atmosferă i-au provocat însă ceva emoţii cosmonautului, care şi-a văzut capsula înconjurată de făcări provocate de frecarea cu aerul. Dar Gagarin a reuşit să se paraşuteze la 6700 m şi a ajuns cu bine la sol, în jurul orei 8 şi 50 de minute, în apropiere de Saratov (aproximativ 700 m de Moscova). El a găsit chiar puterea să glumească atunci când o localnică, aflată întâmplător prin preajmă, l-a întrebat uimită dacă a căzut din cer. “Chiar de acolo vin!”, a răspuns cosmonautul, înconjurat rapid de lucrătorii câmpului. La scurt timp, au sosit şi soldaţii, care l-au ajutat să-şi scoată echipamentul de zbor. Ulterior, Iuri Gagarin avea să povestească entuziasmat cele văzute în spaţiu, cum ar fi faptul că Pământul se vede albăstrui, iar cerul e foarte întunecat. Reuşita sa l-a transformat rapid într-o personalitate internaţională, rusul fiind primit extraordinar la Londra, dar nu numai. După tragica sa dispariţie, cenuşa i-ar fi fost plasată în zidul Kremlinului, cel mai mare Muzeu de aeronautică din Rusia, situat la Monino, i-a primit numele, iar un crater de pe Lună a fost botezat Gagarin. La locul accidentului, s-a ridicat un monument (o copie a unui MiG-15) în amintirea celui ale cărui ultime cuvinte, auzite de centrul de comandă, au fost:”Mi-am terminat misiunea. Revin (la sol - n.n.)".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu